Alexandru Spătaru – versuri

Dansaţi?

Aleasa mea din
fiicele Pământului,
mai ai vreo dispoziţie
să îţi aduci aminte de emoţiile
invitaţiei la dans?!
Eu le trăiesc şi acum.
Dansaţi?

Un accident stupid
şi valsul nostru atât de îndrăgit
e consumat demult, definitiv.
Dar încă te invit la dans şi sunt (mai mult…)

Aerostieri români în Războiul pentru Întregirea României


Originile Aerostației militare române încep în anul 1880, atunci când, Ministerul de Război a cumpărat din Franța un balon care a fost utilizat în scopuri militare. În anul 1893, în cadrul Companiei de telegrafie din Regimentul 1 Geniu din București, s-a înființat prima subunitate de aerostație, sub comanda locotenentului Eugen Asachi.
Ulterior, pentru a se specializa în domeniul zborurilor cu balonul, a fost trimis la Paris locotenentul de geniu Ion Gărdescu. La înapoierea în țară, în anul 1904 fiind sprijinit material și de prințul George Valentin Bibescu, locotenentul Ion Gărdescu a cumpărat si adus în țară un balon sferic, pe care l-a numit ,,România”. (mai mult…)

Universul tainic între „Dumnezeu şi umbră”

MARIANA GURZA coperta

La palmaresul publicaţiilor Marianei Gurza se adaugă, la ceas aniversar o nouă apariţie editorială. Este vorba de volumul Dumnezeu şi umbră – God and Shadow ediţie bilingvă, română-engleză, care a văzut lumina tiparului la Editura Singur din Târgovişte, octombrie, 2016. Varianta în limba engleză este o contribuţie strălucită a renumitului scriitor specializat în indianistică, traducător şi eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică, prof. dr. George Anca.
Marele filosof Blaise Pascal afirma în una din celebrele sale cugetări că, atunci când n-ai un templu în suflet în zadar aştepţi apariţia zeităţii. Se pare că acest lucru se potriveşte şi poetei Mariana Gurza, care, în timp, cu aplecare şi migală şi-a construit în suflet un „locaş” al Domnului. (mai mult…)

Mugurel Pușcaș – Bunicul

Copilăria mea cu albe plete,
Demult, în altă curte s-a mutat,
La ţintirim , sub lespede de piatră,
În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat.

mugurel_puscas

(mai mult…)

Lansare de carte: Muzeul din școala noastră – Atelier de creație și educație

 

Otilia Mircea - Muzeul din școala noastră Atelier de creație și educație - Ed. Mușatinia 2016

Istoria – o poveste trăită

Structurat în două părți, prima explicativă, a doua demonstrativă, volumul doamnei Dr. Otilia Mircea este, înainte de toate, dovada materială a unei munci făcute cu pasiune, cu dăruire și cu credință în muzeografie și în rostului ei. Urmare a proiectului educațional Muzeul din școala noastră – atelier de creație și educație, derulat cu sprijinul Complexului Muzeal Județean Neamț, în perioada 1 februarie – 18 mai 2016, cartea dezvăluie cititorului căi originale, am putea zice, de promovare a colecțiilor muzeale și a activității specialiștilor în domeniu. (mai mult…)

Adina Dumitrescu – poesis

Flacără intermitentă

Lumina lumii sub pete solare
toamna sau iarna făcută sloi,
lumina lunii hrana vârcolacilor
periodic, lumina bunilor noştri confraţi
cu capete luminate
suflată cât mai departe, înapoi,
lumina din noi aprinsă

Adina Dumitrescu

(mai mult…)

Mihail Janto – O flacără de dans…

O flacără de dans cu ochi cuminți,
desculță, ca un răsărit de soare,
eu te-am iubit când ai știut să minți,
chiar te-am iubit mai mult ca pe o floare.

Mihail Janto

(mai mult…)

Adina Dumitrescu – Sonata lumii cu instrumente dezacordate

Când în marginea de pădure nu dănţuieşte aer frânt şi-ntrupat iar în triluri, în şoapte,
când e fuga mistreţilor mai săracă în tropote decât vocea gonacilor,
când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului şi răgacea are cleştii pliaţi lângă ramuri uscate trecute
iar din zare se-aude bubuit şi se vede doar fulgerul despicând vârful de brad,
când poiana-i umbrită de norul cu ploaia, cu praful şi cu lipsa arcuşului în acordare de greier,
când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer
fără tremur d-elitră unduire de şarpe peste frunză de nufăr,
când pe mirişte macul îşi pierde petala mestecând-o ciulinii de mov şi albastru
şi de praf şi de fir cenuşiu ce-a picat de pe oaia cu mielul alături,
când se-ascunde pescăruşul sub mal

Adina Dumitrescu

(mai mult…)

Hristina Doroftei – „Nu ţinta spune ceva despre tine, ci oboseala călătoriei.“ interviu cu Adrian Alui Gheorghe

Hristina Doroftei: Colecţia OPERA POETICĂ, apărută în 2016 la Editura Paralela 45, sub coordonarea şi îngrijirea lui Călin Vlasie, îşi propune să adune toate volumele de poezii publicate până acum de către poeţi români reprezentativi. Până acum, în această colecţie au fost publicaţi, pe lângă dumneavoastră, Liviu Ioan Stoiciu, Ioan Es. Pop, Emil Hurezeanu şi Aurel Pantea. Cum aţi primit această idee?

Adrian Alui Gheorghe: Cu spaimă, trebuie să recunosc…! Cum, am deja o operă? Cînd a trecut timpul, parcă ieri trăiam tortura debutului…? Trebuie să recunoaştem cu toţii, însă, că iniţiativa lui Călin Vlasie este una de mare anvergură, e o demonstraţie că avem poezie de anvergură, că literatura noastră este una „fierbinte”, activă, „reactivă”. Ţin pumnii lui Călin Vlasie şi deopotrivă Poeziei Române, ca acest proiect să fie dus pînă la capăt, recunoscînd că un posibil capăt este foarte departe, că ar trebui să apară în colecţia „opera poetică” o mulţime de autori, de „opere poetice”. Îmi este greu să estimez acum cam cîţi autori şi cîte „opere poetice” ar trebui să (mai mult…)

Alexandru Spătaru – versuri

Parada

Pe sub efemere arcuri de triumf,
trec victoriile iluzorii.
În cadenţe şchioape,
defilează oameni-fragmente şi proteze.

Fanfare euforice,
puse în mişcare de frica de golul tăcerii,
bat cu înverşunare
în timpanele obosite.

Focuri de artificii,
obsesie domestică a prafului de puşcă, (mai mult…)

Veronica Sandu-Bulat: versuri

La ce-as trai

In intuneric umbra-ti pot cunoaste;
Si de-mi vorbesti in soapte,
Te pipai fara ca sa fii,
In fiecare noapte.

Veronica Sandu-Bulat

In lumea mea de vis te cant –
Ba te urasc, ba stau si pling.
Esti leacul care ma trateaza,
Si forta ce-mi da viata. (mai mult…)

Tiberiu Tudor – versuri

 

Tiberiu Tudor

 

Treceam întunecat în soare
Ca o furtună de nisip,
Privirile-mi nepăsătoare
Cu vântul semănau la chip,
Din flamurile cutezanţei
Nici una nu se apleca.
Cum de-au crezut că pot să fie
Stăpâni pe tinereţea mea?! (mai mult…)

Titi Nechita – Toamna din inima mea

Cerul își culcă tăceri întomnate
Pe umerii tăi dezgoliți și cuminți,
În poale ți-ai prins doar flori desfășate,
Dar ochii, iubito, sunt plini de dorinți!

Ploaia îți pune în păr nestemate
Și rugi se aprind pe sub gene fierbinți,
Cerul își culcă tăceri întomnate
Pe umerii tăi dezgoliți și cuminți. (mai mult…)

Nina Gonţa: În autobuz…

nina

Prind un loc, mă aşez confortabil. În faţa mea, două tinere, una cu aparat dentar, buzele vopsite strident, conturate cu creion. La ce i-o fi trebuit? Şi aşa e simpăticuţă. În dreapta, în picioare, un domn cu o doamnă mult mai tinerică. Au urcat împreună. Se uită galeş la ea, dar e unul cam expirat, degeaba şi-a vopsit părul şi şi-a aruncat un fular aşa, a la Florin Piersic, e caraghios. Cu mustaţă şi sprâncene negre, stufoase, iar părul… roşcat. A cam greşit culoarea. Îmi provoacă silă bărbaţii cu părul vopsit, nişte muieri desfrânate. Mai trag cu coada ochiului la ei, nu odată, căci moşul o soarbe din ochi pe mult tinerica (faţă de el…). De fapt, o avea şi ea în jur de 40, dar e înaltă, subţirică, chiar slabă, în costum cu pantalon, cu o servietă de … avocat, în mână. Vorbesc despre bani, serviciu.
Văd, aud. Zumzet în jur…
În spatele meu, o voce de femeie se dezlănţuie, la telefon: (mai mult…)

Decât un vot la nimereală, mai bine greva generală…

Se subînțelege că situațiile limită, generate de crize prelungite și/sau de corupția generalizată (profunda distorsiune moral-spirituală), reclamă mijloace adecvate pentru cunoașterea, dar mai ales pentru depășirea lor: Curățenie de sus până jos acolo unde corpusul social are capacitatea să producă anticorpii trebuincioși întru neutralizarea ticăloșiei, imposturii și a tuturor celorlalte forme majore de lichelism politico-social, adică în statele unde încă există demnitate și cu adevărat nimeni nu este deasupra legii, respectiv prin revolta maselor, încăierări și jertfe umane acolo unde abuzurile și nedreptățile cârmuitorilor s-au înmulțit până la totala lor banalizare, căci pe aceste meleaguri, susținea Traian Băsescu, „legile sunt făcute de hoți pentru hoți”.
Prin acțiunea neîntreruptă și tot mai agresivă a legii celor trei „f”-uri (frică-foame-frig), grosul românilor antedecembriști au ajuns la prezicerea lui Coșbuc („Când nu vom mai putea răbda,/ Când foamea ne va răscula…”), așa că în cele din urmă au ieșit cu milioanele (mai mult…)

Cristina Temu Poezia spirituală*

eugen_dorcescuSubintitulat Despre Fericire, eseul dialogat, pus sub semnul versului „Etern, într-o eternă noapte-zi” , reflectă, în mod concis și memorabil, crezul artistic al cunoscutului poet timișorean și european Eugen Dorcescu, viziunea sa despre eternitate, pe baza unei remarcabile hermeneutici, concepută de Doamna conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin.

Redactată sub forma interviului literar, cartea își propune atât elucidarea misteriosului, a nepătrunsului, cât și confirmarea sau infirmarea ipotezelor cu privire la poezia metafizică dorcesciană şi la poetica subiacentă.

După finalizarea ediției critice a operei lui Eugen Dorcescu, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie (Timişoara, Ed. Eurostampa, 2015), Doamna Mirela-Ioana Borchin realizează aici trecerea, esențial superioară, la un alt nivel, în registrul percepției critice. În interviuri cu (mai mult…)

Dimitrie Grama – versuri

Dimitrie Grama

dialoguri

 

nemiscat!
sunt?
aproape de tot
aproape de mine
unde?
aici se construiesc
palate de fulgi
palate cu umbre?
nemiscate
una peste
cealalta
vai, ce povara! (mai mult…)

George Alexander – Camelia Smicală şi copiii săi

Camelia Smicală

Este campanie electorală, iar noi, politicienii, bineînțeles, nu mai vedem oamenii… Nu i-am văzut, de fapt, niciodată! Nici chiar când am profitat, din oportunism, de ei, de suferința lor şi i-am târât pe la ambasade sau prin alte locuri publice, ca să facem poze, apoi, cu ei! Nici chiar când am anunțat, cu surle şi trâmbițe, luând chiar numele Domnului în desert!, că deja am mai repurtat încă o victorie!, când noi, ipocriții, săracii, am stat numai pe margine, mâncând doar … resturi, cățărându-ne pe cadavre…
Să ne vadă o lume întreagă cât suntem de buni şi de simțitori!, cât de mult ne pasă nouă, de durerea altora!, mai ales atunci când îi ademenim cu frazele noastre… (mai mult…)

Adina Dumitrescu – versuri

Adina Dumitrescu

 

cere legea firii

e vremea atât de scurtă
mio fratello că-ţi plânge masa
soaţa şi moaţa pe valea izei
plâng zeii de dorul olimpului
coaja din marginea blidului
bidiviului i se-negreşte
pata din frunte n-ai nici când
trece de puntea suspinelor
albinele îşi pierd mierea (mai mult…)

Politrucul netâlhar nu-i tovarăș, ci-adversar!

Se spune (și unii chiar cred) că fără partide viața politică ar fi tare neinteresantă, asta deoarece ele sunt sarea și piperul luptei democratice (sic!) pentru puterea în stat, iar mai apoi, după înșfăcarea puterii, pentru asigurarea normalității în toate sferele de activitate ale respectivei nații, printr-o formulă de cârmuire în conformitate cu principiile constituționale și, în același timp, adecvată momentului concret istoric (guvern politic, militar, de uniune națională sau tehnocratic).
Nimic mai fals! Pentru asta n-avem decât să ne aruncăm ochii în ograda politică a basarabenilor, pe urmă în cea a americanilor. În Basarabia, funcția de președinte i-a revenit prorusului Igor Dodon. La fel de bine putea să câștige proeuropeana și unionista Maia Sandu. Numai că, se afirmă în presa germană și pe internet, prin aranjamentele de culise dintre apuseni (americani, nemți, francezi) și ruși, zarurile au fost aruncate în favoarea Dodonului (vasăzică Basarabia luată românilor printr-un al doilea pact Ribbentrop-Molotov). Ceea ce înseamnă că, într-o formă edulcorată, a funcționat de minune principiul stalinist: Cu adevărat important este cine și cum numără voturile! (mai mult…)

Alexandru Spătaru – versuri

O lume a mea

…Şi se făcea
că mi-a fost dată
o împuternicire de constructor
cu o specialitate mai aparte,
ce se acordă însinguraţilor.
Eram abilitat să mă multiplic
şi să devin o numeroasă lume
– semeni ai mei, fiecare altcineva,
niciunul să nu-mi semene. (mai mult…)

RECITAL DE PIAN – Sergei Babayan

sergei_babayan[1]

Muzica ne face aerieni, subtilizând materia, anulându-ne ca prezențe fizice pur și simplu evadezi din timp!” – Emil Cioran

Cred că în zilele noastre avem nevoie de evadare din timp, mai mult ca oricând. Este nevoie de refacerea echilibrului nostru psihic și fizic. Metode sunt multe, dar le căutăm funcție de gusturile noastre, de judecata noastră, conștienți fiind că o alegere bună ne poate aduce acel echilibru, prin detașarea, măcar pentru un timp, de problemele vieții, devenite din ce în ce mai stresante. Alegem cum vom folosi timpul pentru a ne îmbogăți viața cu frumusețile artei.
Ca atare, sâmbătă 13 noiembrie 2016, am plecat spre Durham, orașul din statul Carolina de Nord, pentru a ajunge la sala de spectacole „Duke Performance” (Centrul artelor performante) care face parte din Universitatea Duke din Durham, având menirea de a prezenta publicului spectacole în mod voit eclectic, de cea mai înaltă calitate. „Duke Performance” aduce, cu adevărat, în fața spectatorilor o cultură performantă, prezentând artiști care acoperă aria muzicii clasice, a muzicii noi, jazz, muzică americană, internațională, în mare: muzică, teatru și dans. (mai mult…)

Gabriel Stănciulescu – versuri

Vino, iubito, să împărtășim același vis!

S-au dus anii de speranță,
Să visez m-am săturat ,
Când credeam,…era dorință
Astăzi un batrân blazat.

Pentru tine luni de-a rândul,
Am jurat să stau sub nori,
Eram eu, convins de gândul,
Că n-oi muri de două ori. (mai mult…)

Dimitrie Grama – dialog

Dimitrie Grama

   Semnul mare
demn de exclamare
virgule razlete
virgule timide
si punctul
de la vreun
sfarsit
aleg cuvintele
de care, eu,
pe urma,
imi bat joc
despuindu-le
de frumusete.
    Tu asa le vezi (mai mult…)

Irina Lucia Mihalca lansează volumul de poezii „Dincolo de luntrea visului”

Irina Lucia Mihalca

Comunicat de presă
LANSARE DE CARTE – BIBLIOTECA METROPOLITANA
Irina Lucia Mihalca lansează volumul de poezii „Dincolo de luntrea visului”
Marti, 22 noiembrie 2016, începând cu ora 18.00, publicul este invitat la lansarea si sesiunea de autografe a volumului de poezii, «Dincolo de luntra visului» a scriitoarei Irina Lucia Mihalca. Evenimentul va fi gazduit de Biblioteca Metropolitană Bucuresti (str. Tache Ionescu, nr. 4) va cuprinde cuvinte ale autorului, ale invitatilor speciali, recitari, momente artistice. Alături de personalităti ale vietii cultural-artistice, vor fi prezenti scriitori, poeti, prieteni si apropiati. Volumul a fost editat la Editura Mușatinia, Roman, sub ingrijirea editorului Emilia Tutuianu, datorita colaborarii indelungate in decursul timpului cu Revista Melidonium si totodata, datorita meleagurilor natale, Piatra Neamt. Cuvantul inainte a fost scris de scriitoarea si poeta Adina Daniela Dumitrescu. (mai mult…)

Din culisele Teatrului „George Ciprian”

Dintre toţi cei care au scris despre fabuloasa piesă a lui George Ciprian, “Omul cu mârţoaga”, de la George Călinescu şi până la Valentin Silvestru, cel mai pedant şi mai fin comentator mi se pare a fi Florin Faifer. În cartea sa, “Incursiuni în istoria literaturii dramatice româneşti”, apărută la Editura “Universitas XXI”, în 2010, profesorul universitar Florin Faifer vine cu o serie de amânunte despre care, sunt convins, mulţi dintre admiratiorii dramaturgului nu ştiau: “Citită, mai întâi la apoi în cercul <Sburătorului>, Omul cu mârţoaga ar fi, în formularea autorului, . Parabola piesei se bizuie pe o confruntare a esenţei cu aparenţa – obsesivă la Ciprian -, desfăşurată într-un spaţiu al limpezimilor morale”. Am citit multe din cronicile dedicate acestei piese singulare în dramaturgia românească, pusă în scenă de diverşi regizori. De văzut, pe viu, nu am avut prilejul să văd decât “varianta” regretatului regizor Tudor Mărăscu, cel care, în 1996, a inaugurat Teatrul “George Ciprian” montând “”Omul cu mârţoaga”, într-un stil clasic, pentru un public romantic, aş zice eu acum, după două decenii de la evenimentul respectiv. Ce mă uimeşte la Florin Faifer, este faptul că, în eseul său (mai mult…)

De la politica de clan la cea-ndreptată spre sărman…

Înclin să cred că tot omul (a se citi românul) cu un dram de minte este convins de adevărul găzduit în următoarele spuse: „Politica e cea mai profitabilă aflare în treabă” și „Politica-i pentru partinici mumă, iar pentru toți ceilalți este ciumă”.
Firește, mi se va răspunde că lucrurile nu stau chiar așa. Din următoarele motive:
a)Au existat destui partinici care au luptat din răsputeri pentru binele oropsiților, doar astfel – cu vizionari, idealiști și martiri – fiind posibil indiscutabilul progres al omenirii în plan economico-social (numai aici, căci în plan moral-spiritual actuala tendință a omenirii este înspre regres);
b)Absența partidelor ar îngreuna enorm de mult actul guvernării, criza politică prelungită fiind echivalentă cu eticheta de stat neguvernabil.
Iar eu spun că excepțiile au însușirea lor aparte nu de-a schimba, ci de-a întări regula monolitico-gășcărească a partidelor corupte (Valeriu Zgonea a fost exclus din PSD pentru justul său punct de vedere vizavi de penalul președinte Liviu Dragnea), o regulă avansată la rangul de cod al fidelității stupide prin axioma „Cine nu-i cu noi este împotriva noastră, deci trebuie mătrășit”! (mai mult…)

George Anca – Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbră

MARIANA GURZA coperta

Mariana Gurza atinge grația poeziei prin împărtășirea trăirilor sale cu părinți și copii, eroi și sfinți, Bucovina și Zenon. Așa cum la Eminescu melancolia se face vers, la Valmiki soka (durere) devine sloka (verset), aici umbra se face litanie. Singurătatea de neam și nemaineam poartă rezistența prin logos, înviere la înviere. Unul câte unul, poemele se caută liturgic revărsând pietatea domestic-zenoniană.
”Eram frumoasă, / când te aşteptam.” (Eram frumoasă). „Am crezut că travestindu-mă / în lumină, / în disperare / am să-ţi adorm imaginaţia.” (Cerul plânge în inima mea). „Am crezut că ştii / cine sunt. / Eu mă credeam, / deopotrivă că sunt / şi umbră şi fiinţă.” (Spune-mi ine sunt). „Se făcea că sunt pasăre-n zbor. / A câta din numărătoarea / lui Dumnezeu?” (Zbor printre nori). „mă uimești, prieten / cu dorinţa ta de a merge / pe urmele sfinţilor, /de a te întoarce spre tine însuţi.” (Mă uimești, prietene). „Unde eşti bunicule, (mai mult…)

România între speranțe muribunde și promisiuni bolunde

Obrazul de toval al aleșilor cu venituri nesimțite se ține, iar ambalajul (ne)democrației originale cu legi pe măsura inegalabilului lor fariseism, precum aceea cu limita maximă a cheltuielilor de campanie, mărimea afișelor, inscripționările și dosirea sub preș a pomenelor electorale. Adică, gata cu flecuștețe de felul pachetelor cu alimente, berilor și mititeilor, gecilor, tricourilor și găleților, ba chiar și a pixurilor cu care în precedenta campanie încă se scria primitiva istorie a mitei electorale de pe aceste meleaguri. Prin majorarea lefurilor din învățământ și sănătate s-a trecut la faza legal-îndreptățită a mituirii în masă…
Asta nu înseamnă nicidecum că sunt împotriva celor două mari detașamente de truditori postdecembriști, care în chip firesc își doresc un trai mai decent, iar prin aceasta caută cu disperare să reducă enormul decalaj dintre veniturile submodeste și cele neobrăzate.
Numai că mă întreb (cred că nu sunt singurul): De ce taman în prag de campanie electorală și de unde bani pentru o atare aventură salarială?… (mai mult…)

Lia Ruse – versuri

TOATĂ VIATA
Toamnă dulce,.. tu,.. paşi uşori şi maşina,
Eu şi noaptea,.. pe câmp „răsărit argintiu„…
Se simţea, sub roţi, pământ dur, cenuşiu
Ş-un şir de umbre lungi chiar luna-l arunca.
În momentul tăcut teama -ăstei iubiri-
Da, înfloritoare, ca şi timpul din zi,
Şerpuia „gânduri dragi„ peste zări albăstrii. (mai mult…)

Ştefan Doru Dăncuş – De ce Mariana Gurza?

MARIANA GURZA coperta

La o primă vedere, s-ar putea spune despre poezia Marianei Gurza că este de un ermetism pe care mulţi cititori nu l-ar înţelege. Deh, e mult mai uşor să priveşti poezia de azi prin prisma textualismului – dar dincolo de aparenta închistare lingvistică explodează versuri neobişnuit de profunde; poate în asta stă şi coeficientul de ermetism pe care nu-l neg, doar îl observ (ca parte, nu ca întreg).
Încerc să definesc global maniera scrisului Marianei Gurza, nu să mă raportez la valenţele unui singur volum, astfel că pot opina: aura profesorală ca primă senzaţie, când îi citeşti poemele aproape că dispare, dacă te laşi purtat de versuri, fără intenţii critice imediate. Ce şi-ar putea dori mai mult un poet, decât să trezească emoţia în potenţialul cititor?, căci trăim într-o lume în care sentimentul este, după tot mai desele păreri, mult mai uşor de generat pe calculator decât trăit pe viu, la intensitatea generată de fiinţa umană. E drept (mai mult…)

Vavila Popovici – Despre LOGICĂ

Țipătul nu este un argument, dar este o dovadă că omul acela nu mai are ce face cu logica.” – Octavian Paler

Prin logică se înțelege folosirea rațiunii în realizarea anumitor activități. A fost definită de filozoful și omul politic englez John Locke (1632-1704) ca fiind anatomia gândirii. ,,A face logică înseamnă a face un act intelectual aristotelic”, scria matematicianul, logicianul Anton Dumitru (1905-1992), în „Istoria logicii”. Logica a fost studiată din antichitate de către numeroase civilizații – India, China, Persia și Grecia. În Europa a fost răspândită ca disciplină a lui Aristotel (384 î.H.-322 î. H.), unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, care i-a acordat un loc esențial în filozofie. El a dezvăluit legile necesare ale gândirii, independente de voința și de dorința oamenilor și a căror respectare este obligatorie în procesul demonstrației, în procesul dovedirii adevărului. Conform gândirii lui, adevărul este concordanța dintre gândire și realitate; falsul dimpotrivă, apare atunci când realitatea se reflectă în gândire deformat, greșit. (mai mult…)

Acordarea Ordinului ,,Crucea Regina Maria” în Garnizoana Roman, în Primul Război Mondial


Ordinul „Crucea Regina Maria” a fost o distincție de război și de pace, instituită de regele Ferdinand I prin Înaltul Decret nr. No. 85 din 15 februarie 1917 și ratificată prin Legea 201 din 17 martie 1917.
Ordinul Crucea Regina Maria, avea ca scop declarat : „recompensarea serviciilor aduse țării în timp de răsboi sau în caz de epidemii în timp de pace persoanelor care se vor fi distins în chesitunile sanitare”.
Ordinul era acordat de rege prin intermediul Ministerului de Război sau „motu propio” și avea trei clase: I, II și III. Conform legii, membrii ordinului erau aleși pe viață iar numărul lor era nelimitat. (mai mult…)

Emilia Ţuţuianu – 95 de ani de Poezii uitate…



Basarabiei

Pământ sfințit prin crâncene războaie
Tu ce-ai fost leagăn de ne’nvinși eroi
Cât timp răbda-vei juguri de nevoi,
Cât timp aleanul ce te înconvoaie?

Înalță fruntea ta îndurerată,
Venit-a timpul să recucerești
A legei tale mângăeri cerești
Și a graiului tău miere nestimată. (mai mult…)

Dor de Basarabia – Alexei Mateevici

Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i limbă sfântă
Limba vechilor Cazanii,
Care-o plâng și care-o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

220px-Alexei_Mateevici_-_Foto02

(mai mult…)

Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec

Asociaţia Scriitorilor de Limbă Română din Québec (ASLRQ) are ca scop să reunească scriitorii de limbă română din provincia Québec şi scriitorii români cu orientare francofonă din afara provinciei Québec, implicându-se în promovarea culturii româneşti în provincia Québec, în Canada şi pretutindeni în lume.
Vizitaţi site-ul oficial al ASLRQ: www.aslrq.ro

aslrq

Stefan Dumitrescu – Istoria noastră

Ţară frumoasă, fără asemănare,
Pe cât de naltă-ţi este strălucirea,
Pe-atât de urgisită ţi-a fost soarta,
Cum steaua strălucind cheamă orbirea !

Potop după potop izbiră-n tine,
Că trebuia în scrum să te prefaci,
Albite-n soare dealurile să lucească,
De oasele ţăranilor săraci ! (mai mult…)

DE LA AUGUSTIN LA DRĂGHICESCU

După traducerea-restituire românească, Noua Cetate a lui Dumnezeu, Paris, Marcelle Lessage, 1929, urmează acum, în două volume: Adevăr și Revelație, Paris, Felix Alcan, 1934, alcătuind o trilogie monumentală împreună cu Dumnezeu și destinul omenirii, scrisă și publicată în românește. „Studiul nostru, pe care-l dăm sub vocabula pe care o utiliza sfântul Augustin, și sub invocarea sa, va fi ca o transpunere modernă a Cetății lui Dumnezeu.” O ediție in spe în zece volume a operei lui Dumitru Drăghicescu propusă de profesorul Virgil Constantinescu-Galiceni ar include: I Ontologia umană; II Din psihologia poporului român; III Problema Conștiinței. Realitatea spirituală; IV Idealul creator; V Marea Unie a românilor cu românii; VI Partide politice și clase sociale; VII Noua Cetate a lui Dumnezeu; VIII Adevăr și revelație, partea I; IX Adevăr și revelație, partea II; X Dumnezeu și destinul omenirii.
Din cărțile lui Dumitru Drăghicescu:
Le Problème du déterminisme social. Déterminisme biologique et déterminisme social, Editions de la ″Grande France″, Paris, 1903;
Du Rôle de l’individu dans le déterminisme social. Thèse prsentee a la Faculte des lettres de Paris, F.-R. de Rudeval, Paris, 1904; (mai mult…)

Alexandru Spătaru – versuriAerostieri români în Războiul pentru Întregirea RomânieiUniversul tainic între „Dumnezeu şi umbră”Mugurel Pușcaș – BuniculLansare de carte: Muzeul din școala noastră – Atelier de creație și educațieAdina Dumitrescu – poesisMihail Janto – O flacără de dans…Adina Dumitrescu – Sonata lumii cu instrumente dezacordateHristina Doroftei – „Nu ţinta spune ceva despre tine, ci oboseala călătoriei.“ interviu cu Adrian Alui GheorgheAlexandru Spătaru – versuriVeronica Sandu-Bulat: versuriTiberiu Tudor – versuriTiti Nechita – Toamna din inima meaRevista AlternanțeNina Gonţa: În autobuz…Decât un vot la nimereală, mai bine greva generală…Cristina Temu Poezia spirituală*Dimitrie Grama – versuriGeorge Alexander – Camelia Smicală şi copiii săiAdina Dumitrescu – versuriPolitrucul netâlhar nu-i tovarăș, ci-adversar!Alexandru Spătaru – versuriRECITAL DE PIAN – Sergei BabayanGabriel Stănciulescu – versuriDimitrie Grama – dialogIrina Lucia Mihalca lansează volumul de poezii „Dincolo de luntrea visului”Din culisele Teatrului „George Ciprian”Revista Conta nr. 25De la politica de clan la cea-ndreptată spre sărman…George Anca – Frumoasa doamnă întru Dumnezeu și umbrăRomânia între speranțe muribunde și promisiuni bolundeLia Ruse – versuriŞtefan Doru Dăncuş – De ce Mariana Gurza?Vavila Popovici – Despre LOGICĂAcordarea Ordinului ,,Crucea Regina Maria” în Garnizoana Roman, în Primul Război MondialEmilia Ţuţuianu – 95 de ani de Poezii uitate…Dor de Basarabia – Alexei MateeviciAsociaţia Scriitorilor de Limbă Română din QuébecStefan Dumitrescu – Istoria noastrăDE LA AUGUSTIN LA DRĂGHICESCU

Alexandru Spătaru – versuri

Dansaţi?

Aleasa mea din
fiicele Pământului,
mai ai vreo dispoziţie
să îţi aduci aminte de emoţiile
invitaţiei la dans?!
Eu le trăiesc şi acum.
Dansaţi?

Un accident stupid
şi valsul nostru atât de îndrăgit
e consumat demult, definitiv.
Dar încă te invit la dans şi sunt Read the rest of this entry »

Aerostieri români în Războiul pentru Întregirea României


Originile Aerostației militare române încep în anul 1880, atunci când, Ministerul de Război a cumpărat din Franța un balon care a fost utilizat în scopuri militare. În anul 1893, în cadrul Companiei de telegrafie din Regimentul 1 Geniu din București, s-a înființat prima subunitate de aerostație, sub comanda locotenentului Eugen Asachi.
Ulterior, pentru a se specializa în domeniul zborurilor cu balonul, a fost trimis la Paris locotenentul de geniu Ion Gărdescu. La înapoierea în țară, în anul 1904 fiind sprijinit material și de prințul George Valentin Bibescu, locotenentul Ion Gărdescu a cumpărat si adus în țară un balon sferic, pe care l-a numit ,,România”. Read the rest of this entry »

Universul tainic între „Dumnezeu şi umbră”

MARIANA GURZA coperta

La palmaresul publicaţiilor Marianei Gurza se adaugă, la ceas aniversar o nouă apariţie editorială. Este vorba de volumul Dumnezeu şi umbră – God and Shadow ediţie bilingvă, română-engleză, care a văzut lumina tiparului la Editura Singur din Târgovişte, octombrie, 2016. Varianta în limba engleză este o contribuţie strălucită a renumitului scriitor specializat în indianistică, traducător şi eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică, prof. dr. George Anca.
Marele filosof Blaise Pascal afirma în una din celebrele sale cugetări că, atunci când n-ai un templu în suflet în zadar aştepţi apariţia zeităţii. Se pare că acest lucru se potriveşte şi poetei Mariana Gurza, care, în timp, cu aplecare şi migală şi-a construit în suflet un „locaş” al Domnului. Read the rest of this entry »

Mugurel Pușcaș – Bunicul

Copilăria mea cu albe plete,
Demult, în altă curte s-a mutat,
La ţintirim , sub lespede de piatră,
În ceruri, sus, cu Dumnezeu la sfat.

mugurel_puscas

Read the rest of this entry »

Lansare de carte: Muzeul din școala noastră – Atelier de creație și educație

 

Otilia Mircea - Muzeul din școala noastră Atelier de creație și educație - Ed. Mușatinia 2016

Istoria – o poveste trăită

Structurat în două părți, prima explicativă, a doua demonstrativă, volumul doamnei Dr. Otilia Mircea este, înainte de toate, dovada materială a unei munci făcute cu pasiune, cu dăruire și cu credință în muzeografie și în rostului ei. Urmare a proiectului educațional Muzeul din școala noastră – atelier de creație și educație, derulat cu sprijinul Complexului Muzeal Județean Neamț, în perioada 1 februarie – 18 mai 2016, cartea dezvăluie cititorului căi originale, am putea zice, de promovare a colecțiilor muzeale și a activității specialiștilor în domeniu. Read the rest of this entry »

Adina Dumitrescu – poesis

Flacără intermitentă

Lumina lumii sub pete solare
toamna sau iarna făcută sloi,
lumina lunii hrana vârcolacilor
periodic, lumina bunilor noştri confraţi
cu capete luminate
suflată cât mai departe, înapoi,
lumina din noi aprinsă

Adina Dumitrescu

Read the rest of this entry »

Mihail Janto – O flacără de dans…

O flacără de dans cu ochi cuminți,
desculță, ca un răsărit de soare,
eu te-am iubit când ai știut să minți,
chiar te-am iubit mai mult ca pe o floare.

Mihail Janto

Read the rest of this entry »

Adina Dumitrescu – Sonata lumii cu instrumente dezacordate

Când în marginea de pădure nu dănţuieşte aer frânt şi-ntrupat iar în triluri, în şoapte,
când e fuga mistreţilor mai săracă în tropote decât vocea gonacilor,
când gâtul privighetorii se ascunde pe fundul cuibarului şi răgacea are cleştii pliaţi lângă ramuri uscate trecute
iar din zare se-aude bubuit şi se vede doar fulgerul despicând vârful de brad,
când poiana-i umbrită de norul cu ploaia, cu praful şi cu lipsa arcuşului în acordare de greier,
când ca marea e lacul petrecut de stihia de valuri fără bras de broscoi-despicare de aer
fără tremur d-elitră unduire de şarpe peste frunză de nufăr,
când pe mirişte macul îşi pierde petala mestecând-o ciulinii de mov şi albastru
şi de praf şi de fir cenuşiu ce-a picat de pe oaia cu mielul alături,
când se-ascunde pescăruşul sub mal

Adina Dumitrescu

Read the rest of this entry »

Hristina Doroftei – „Nu ţinta spune ceva despre tine, ci oboseala călătoriei.“ interviu cu Adrian Alui Gheorghe

Hristina Doroftei: Colecţia OPERA POETICĂ, apărută în 2016 la Editura Paralela 45, sub coordonarea şi îngrijirea lui Călin Vlasie, îşi propune să adune toate volumele de poezii publicate până acum de către poeţi români reprezentativi. Până acum, în această colecţie au fost publicaţi, pe lângă dumneavoastră, Liviu Ioan Stoiciu, Ioan Es. Pop, Emil Hurezeanu şi Aurel Pantea. Cum aţi primit această idee?

Adrian Alui Gheorghe: Cu spaimă, trebuie să recunosc…! Cum, am deja o operă? Cînd a trecut timpul, parcă ieri trăiam tortura debutului…? Trebuie să recunoaştem cu toţii, însă, că iniţiativa lui Călin Vlasie este una de mare anvergură, e o demonstraţie că avem poezie de anvergură, că literatura noastră este una „fierbinte”, activă, „reactivă”. Ţin pumnii lui Călin Vlasie şi deopotrivă Poeziei Române, ca acest proiect să fie dus pînă la capăt, recunoscînd că un posibil capăt este foarte departe, că ar trebui să apară în colecţia „opera poetică” o mulţime de autori, de „opere poetice”. Îmi este greu să estimez acum cam cîţi autori şi cîte „opere poetice” ar trebui să Read the rest of this entry »

Alexandru Spătaru – versuri

Parada

Pe sub efemere arcuri de triumf,
trec victoriile iluzorii.
În cadenţe şchioape,
defilează oameni-fragmente şi proteze.

Fanfare euforice,
puse în mişcare de frica de golul tăcerii,
bat cu înverşunare
în timpanele obosite.

Focuri de artificii,
obsesie domestică a prafului de puşcă, Read the rest of this entry »

Veronica Sandu-Bulat: versuri

La ce-as trai

In intuneric umbra-ti pot cunoaste;
Si de-mi vorbesti in soapte,
Te pipai fara ca sa fii,
In fiecare noapte.

Veronica Sandu-Bulat

In lumea mea de vis te cant –
Ba te urasc, ba stau si pling.
Esti leacul care ma trateaza,
Si forta ce-mi da viata. Read the rest of this entry »

Tiberiu Tudor – versuri

 

Tiberiu Tudor

 

Treceam întunecat în soare
Ca o furtună de nisip,
Privirile-mi nepăsătoare
Cu vântul semănau la chip,
Din flamurile cutezanţei
Nici una nu se apleca.
Cum de-au crezut că pot să fie
Stăpâni pe tinereţea mea?! Read the rest of this entry »

Titi Nechita – Toamna din inima mea

Cerul își culcă tăceri întomnate
Pe umerii tăi dezgoliți și cuminți,
În poale ți-ai prins doar flori desfășate,
Dar ochii, iubito, sunt plini de dorinți!

Ploaia îți pune în păr nestemate
Și rugi se aprind pe sub gene fierbinți,
Cerul își culcă tăceri întomnate
Pe umerii tăi dezgoliți și cuminți. Read the rest of this entry »

Revista Alternanțe

Nina Gonţa: În autobuz…

nina

Prind un loc, mă aşez confortabil. În faţa mea, două tinere, una cu aparat dentar, buzele vopsite strident, conturate cu creion. La ce i-o fi trebuit? Şi aşa e simpăticuţă. În dreapta, în picioare, un domn cu o doamnă mult mai tinerică. Au urcat împreună. Se uită galeş la ea, dar e unul cam expirat, degeaba şi-a vopsit părul şi şi-a aruncat un fular aşa, a la Florin Piersic, e caraghios. Cu mustaţă şi sprâncene negre, stufoase, iar părul… roşcat. A cam greşit culoarea. Îmi provoacă silă bărbaţii cu părul vopsit, nişte muieri desfrânate. Mai trag cu coada ochiului la ei, nu odată, căci moşul o soarbe din ochi pe mult tinerica (faţă de el…). De fapt, o avea şi ea în jur de 40, dar e înaltă, subţirică, chiar slabă, în costum cu pantalon, cu o servietă de … avocat, în mână. Vorbesc despre bani, serviciu.
Văd, aud. Zumzet în jur…
În spatele meu, o voce de femeie se dezlănţuie, la telefon: Read the rest of this entry »

Decât un vot la nimereală, mai bine greva generală…

Se subînțelege că situațiile limită, generate de crize prelungite și/sau de corupția generalizată (profunda distorsiune moral-spirituală), reclamă mijloace adecvate pentru cunoașterea, dar mai ales pentru depășirea lor: Curățenie de sus până jos acolo unde corpusul social are capacitatea să producă anticorpii trebuincioși întru neutralizarea ticăloșiei, imposturii și a tuturor celorlalte forme majore de lichelism politico-social, adică în statele unde încă există demnitate și cu adevărat nimeni nu este deasupra legii, respectiv prin revolta maselor, încăierări și jertfe umane acolo unde abuzurile și nedreptățile cârmuitorilor s-au înmulțit până la totala lor banalizare, căci pe aceste meleaguri, susținea Traian Băsescu, „legile sunt făcute de hoți pentru hoți”.
Prin acțiunea neîntreruptă și tot mai agresivă a legii celor trei „f”-uri (frică-foame-frig), grosul românilor antedecembriști au ajuns la prezicerea lui Coșbuc („Când nu vom mai putea răbda,/ Când foamea ne va răscula…”), așa că în cele din urmă au ieșit cu milioanele Read the rest of this entry »

Cristina Temu Poezia spirituală*

eugen_dorcescuSubintitulat Despre Fericire, eseul dialogat, pus sub semnul versului „Etern, într-o eternă noapte-zi” , reflectă, în mod concis și memorabil, crezul artistic al cunoscutului poet timișorean și european Eugen Dorcescu, viziunea sa despre eternitate, pe baza unei remarcabile hermeneutici, concepută de Doamna conf. univ. dr. Mirela-Ioana Borchin.

Redactată sub forma interviului literar, cartea își propune atât elucidarea misteriosului, a nepătrunsului, cât și confirmarea sau infirmarea ipotezelor cu privire la poezia metafizică dorcesciană şi la poetica subiacentă.

După finalizarea ediției critice a operei lui Eugen Dorcescu, Nirvana. Cea mai frumoasă poezie (Timişoara, Ed. Eurostampa, 2015), Doamna Mirela-Ioana Borchin realizează aici trecerea, esențial superioară, la un alt nivel, în registrul percepției critice. În interviuri cu Read the rest of this entry »

Dimitrie Grama – versuri

Dimitrie Grama

dialoguri

 

nemiscat!
sunt?
aproape de tot
aproape de mine
unde?
aici se construiesc
palate de fulgi
palate cu umbre?
nemiscate
una peste
cealalta
vai, ce povara! Read the rest of this entry »

George Alexander – Camelia Smicală şi copiii săi

Camelia Smicală

Este campanie electorală, iar noi, politicienii, bineînțeles, nu mai vedem oamenii… Nu i-am văzut, de fapt, niciodată! Nici chiar când am profitat, din oportunism, de ei, de suferința lor şi i-am târât pe la ambasade sau prin alte locuri publice, ca să facem poze, apoi, cu ei! Nici chiar când am anunțat, cu surle şi trâmbițe, luând chiar numele Domnului în desert!, că deja am mai repurtat încă o victorie!, când noi, ipocriții, săracii, am stat numai pe margine, mâncând doar … resturi, cățărându-ne pe cadavre…
Să ne vadă o lume întreagă cât suntem de buni şi de simțitori!, cât de mult ne pasă nouă, de durerea altora!, mai ales atunci când îi ademenim cu frazele noastre… Read the rest of this entry »

Adina Dumitrescu – versuri

Adina Dumitrescu

 

cere legea firii

e vremea atât de scurtă
mio fratello că-ţi plânge masa
soaţa şi moaţa pe valea izei
plâng zeii de dorul olimpului
coaja din marginea blidului
bidiviului i se-negreşte
pata din frunte n-ai nici când
trece de puntea suspinelor
albinele îşi pierd mierea Read the rest of this entry »

Politrucul netâlhar nu-i tovarăș, ci-adversar!

Se spune (și unii chiar cred) că fără partide viața politică ar fi tare neinteresantă, asta deoarece ele sunt sarea și piperul luptei democratice (sic!) pentru puterea în stat, iar mai apoi, după înșfăcarea puterii, pentru asigurarea normalității în toate sferele de activitate ale respectivei nații, printr-o formulă de cârmuire în conformitate cu principiile constituționale și, în același timp, adecvată momentului concret istoric (guvern politic, militar, de uniune națională sau tehnocratic).
Nimic mai fals! Pentru asta n-avem decât să ne aruncăm ochii în ograda politică a basarabenilor, pe urmă în cea a americanilor. În Basarabia, funcția de președinte i-a revenit prorusului Igor Dodon. La fel de bine putea să câștige proeuropeana și unionista Maia Sandu. Numai că, se afirmă în presa germană și pe internet, prin aranjamentele de culise dintre apuseni (americani, nemți, francezi) și ruși, zarurile au fost aruncate în favoarea Dodonului (vasăzică Basarabia luată românilor printr-un al doilea pact Ribbentrop-Molotov). Ceea ce înseamnă că, într-o formă edulcorată, a funcționat de minune principiul stalinist: Cu adevărat important este cine și cum numără voturile! Read the rest of this entry »

Alexandru Spătaru – versuri

O lume a mea

…Şi se făcea
că mi-a fost dată
o împuternicire de constructor
cu o specialitate mai aparte,
ce se acordă însinguraţilor.
Eram abilitat să mă multiplic
şi să devin o numeroasă lume
– semeni ai mei, fiecare altcineva,
niciunul să nu-mi semene. Read the rest of this entry »

RECITAL DE PIAN – Sergei Babayan

sergei_babayan[1]

Muzica ne face aerieni, subtilizând materia, anulându-ne ca prezențe fizice pur și simplu evadezi din timp!” – Emil Cioran

Cred că în zilele noastre avem nevoie de evadare din timp, mai mult ca oricând. Este nevoie de refacerea echilibrului nostru psihic și fizic. Metode sunt multe, dar le căutăm funcție de gusturile noastre, de judecata noastră, conștienți fiind că o alegere bună ne poate aduce acel echilibru, prin detașarea, măcar pentru un timp, de problemele vieții, devenite din ce în ce mai stresante. Alegem cum vom folosi timpul pentru a ne îmbogăți viața cu frumusețile artei.
Ca atare, sâmbătă 13 noiembrie 2016, am plecat spre Durham, orașul din statul Carolina de Nord, pentru a ajunge la sala de spectacole „Duke Performance” (Centrul artelor performante) care face parte din Universitatea Duke din Durham, având menirea de a prezenta publicului spectacole în mod voit eclectic, de cea mai înaltă calitate. „Duke Performance” aduce, cu adevărat, în fața spectatorilor o cultură performantă, prezentând artiști care acoperă aria muzicii clasice, a muzicii noi, jazz, muzică americană, internațională, în mare: muzică, teatru și dans. Read the rest of this entry »

Gabriel Stănciulescu – versuri

Vino, iubito, să împărtășim același vis!

S-au dus anii de speranță,
Să visez m-am săturat ,
Când credeam,…era dorință
Astăzi un batrân blazat.

Pentru tine luni de-a rândul,
Am jurat să stau sub nori,
Eram eu, convins de gândul,
Că n-oi muri de două ori. Read the rest of this entry »

Dimitrie Grama – dialog

Dimitrie Grama

   Semnul mare
demn de exclamare
virgule razlete
virgule timide
si punctul
de la vreun
sfarsit
aleg cuvintele
de care, eu,
pe urma,
imi bat joc
despuindu-le
de frumusete.
    Tu asa le vezi Read the rest of this entry »

Pagina 1 din 15412345...102030...Ultima »