Alexandru Spătaru – versuri

Alex SpataruDin nou soarele…

Prea bunul , mereu generosul,
marele nostru prieten, Soarele,
mâhnit peste măsură
de cunoaşterea noastră aflată
în grea suferinţă, a hotărât
că este iar dator să ne-ajute.

Din grandioasele explozii solare
a zămislit invincibile corăbii de foc, (mai mult…)

George Petrovai – Efectul de piramidă

George PetrovaiAl patrulea interviu cu doctorul Coriolan Dragomir

Întrebându-l într-una din zile la telefon ce mai face, aflu de la doctorul Coriolan Dragomir că tocmai a coborât din podul locuinței sale (casa din omuna Cicârlău), unde și-a instalat o piramidă pentru reechilibrare psiho-fizică. Asta m-a îndemnat să continuăm dialogurile noastre dedicate vieții în general, celei înțelepte în special, cu captivanta lecție despre efectul de piramidă.
George PETROVAI: Domnule doctor, am citit diverse lucruri (unele mai năstrușnice ca altele) despre acest mult trâmbițat efect de piramidă. Concret, ce hram poartă și cum își justifică faima pronunțat esoterică și nițel ocultă?
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Având în vedere vârsta multimilenară a piramidelor egiptene și a ziguratelor mesopotamiene, precum și marile bătăi de cap pe care ele continuă să le dea științificilor din zilele noastre, sunt de acord cu calificativul „esoteric”. Dar (mai mult…)

Dorel Schor – Anastomoza

Dorel-SchorPe vremea când studiam cu pasiune istoria artelor şi legile esteticii generale, eram un tânăr romantic şi, probabil, foarte naiv, nepregătit deloc să mă confrunt cu problemele concrete ale vieţii. Cel puţin asta era părerea amicului meu Emilian, student la mai multe facultăţi practice şi concrete. Nu am înţeles niciodata dacă studia concomitent, alternativ sau succesiv, dar îl admiram cu abnegaţie pentru ştiinţa lui în mai toate domeniile. În orice caz, de câte ori eram entuziasmat sau visător, el mă aducea uşor la realitatea imediată.
De pildă, într-o vară am plecat împreună la mare. El ştia cu exactitate ce temperatură are apa, cât de mari sunt valurile şi care e forţa valurilor, câtă vreme putem sta la soare fără să riscăm neplăceri şi ce cantitate de lichide (mai mult…)

Vavila Popovici – Despre Cruzime

Cruzimea

„Nu există teren neutru în univers: fiecare centimetru pătrat, fiecare fracțiune de secundă sunt revendicate de Dumnezeu și contra revendicate de Satana” – C.S. Lewis

În dicționare găsim explicat cuvântul cruzime, ca fiind „manifestare de ferocitate în comiterea unei infracțiuni, de natură să provoace suferințe chinuitoare prelungite victimei; atitudine, faptă crudă, ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie”.
În ziarele acestor zile, precum și la știrile prezentate de diferite televiziuni, a apărut imaginea unui băiețel sirian în vârstă de cinci ani, plin de sânge și de praf, care privea fix, confuz, după ce a fost scos dintre dărâmături, la doar câteva minute după un raid aerian distrusese apartamentul în care locuia familia sa, în orașul sirian Alep, cel mai mare oraș din Siria. O luptă decisivă, spun unii, întrucât cine va controla metropola, se va numi învingător. Imaginea băiețelului a devenit simbol al unei noi drame a războiului din (mai mult…)

Dacina Dan – poesis

Delta

băut-am rouă
din potir de nufăr
în timp ce bărcile
răneau albastru
trupul -ei

5f04

serile de iulie
înotau spre mal
ţânţari purtau pe braţe
şi solzi (mai mult…)

Cristian Silaghi – considerat erou în Phoenix, Arizona!


Nori negri s-au abătut asupra celui mai însorit stat din SUA, marţi 9 august, 2016, umbrind seninătatea unei familii fericite de români din Phoenix, Arizona.
Cristian Silaghi ajunsese acasă la ora 15:00 dintr-o „cursă” de la New York (deţinea un business de transporturi maşini), când prin minte îi trece gândul să-l viziteze pe vecinul Bill, un medic veterinar, prieten de familie. Era aproximativ ora 16:30. „Ce face Bill?” o întreabă Cristi pe Mary, soţia vecinului, care se afla în faţa porţii în momentul în care se îndrepta spre casa lor. „A intrat în siloz de ceva vreme şi nu s-a mai întors. Îl tot sun pe celular dar nu răspunde. Se aude telefonul sunând dar niciun răspuns. L-am trimis pe asistentul lui să vadă ce se întâmplă dar nici el nu a ieşit”. Mary tocmai apelase numărul de urgenţă 911. (mai mult…)

Dorina Stoica – Mi se întâmplă mereu minuni!

 

Dorina Stoica

Adeseori am premoniții legate de cele ce urmează să mi se întâmple într-un viitor apropiat sau mai îndepartat. Întâmplarea este declanșată de un vis, o imagine, o întâlnire reală sau virtuală, un anunț, o știre…
Acum trei ani am primit pe email de la o persoană cunoscută pe un forum creștin ortodox o icoană -Maica Domnului cu pruncul Iisus. În imagine era și o bisericuță din lemn veche, frumoasă ca o bijuterie. Pe iarbă două prosoape cusute cu motive naționale. Pe unul dintre ele stătea un înger. Anul următor într-un vis mi-a apărut acel loc din imagine: biserica din lemn, crucea din fața ei cu Mântuitorul răstignit, iarba verde, și eu în fața bisericii mirându-mă de ușa de la intrare foarte mică, sub formă de gaură de cheie. (mai mult…)

Dorel Schor – Tinereţea maeştrilor


Într-o scrisoare primită recent, Daria Simion, fiica cunoscutei pictoriţe Alma Redlinger, se referă la un nud expresiv, făcut în tinereţea artistei şi care este, de fapt, schiţa lucrării „Agat”. Lucrarea actuală este executată nu de mult, la vârsta de peste 90 de ani ai prolificei plasticiene şi e cuprinsă în albumul de grafică aniversar. Este un bun prilej de a aminti şi alte lucrări ale unor maeştri ai picturii, opere purtând pecetea tinereţii, dar care permit aprecierea fortei imaginative şi recunoaşterea artistică de mai târziu.
De altfel Alma Redlinger a fost una din elevele lui M.H.Maxy, profesor, pictor şi scenograf care în perioada persecuţiilor rasiale din România anilor ’40 a iniţiat şi condus o şcoală de artă destinată talentelor care nu erau primite în institutele abilitate. Perioada antebelică şi următoarea au fost anii de creaţie de cea mai profundă factură avangardistă. Iată un autoportret pictat în stil constructivist semnat de maestrul Maxy. (mai mult…)

Matematicianul Grigore GHEBA, combatant în cel de-Al Doilea Război Mondial


Grigore Gheba, născut la data 15 august 1912, în satul Poienița, comuna Dumitrești, fostul județ Râmnicu-Sărat, a fost general de armată și profesor de matematică român.
Savantul a conceput și realizat 42 de culegeri de matematică, pentru toate nivelurile, publicate în peste 6 milioane de exemplare, în țară și în străinătate.
După absolvirea studiilor liceale în Râmnicu Sărat, urmează cursurile ,,Școlii pregătitoare de ofițeri de rezervă nr.2 Bacău”, la finalizarea cărora este înaintat la gradul de sublocotenent. (mai mult…)

Veronica Sandu-Bulat: Din iubire plamaditi

Veronica Sandu-Bulat

Din iubire plamaditi,
Am dat ochi cu lumea.
Conceputi in jumatati,
Ne cautam intr-una. (mai mult…)

George Petrovai – Evoluția involutivă a omului

Pe bună dreptate se spune că nu există surd mai mare ca acela care nu vrea să audă. Dacă în lumina acestui adevăr admitem că îndoctrinatul politico-ideologic, moral-religios ori filosofico-științific (bolșevismul și nazismul au politizat toate trăirile umane!), îndoctrinatul, prin urmare, este surdul care de frică, din oportunism sau din convingere refuză să audă glasul demnității siluite, atunci fanaticul nu este altceva decât un surd incurabil.
Poate că unii vor protesta: „Este prea de tot! Ce naiba caută științificii în ciorba asta cu surzii, îndoctrinații și fanaticii, când e știut faptul că mulți dintre ei trăiesc și trudesc pentru concretizarea unei idei, drept urmare sunt complet rupți de realitate?!…” (mai mult…)

Dorel Schor – ziceri

O NATURA UMANĂ

  • Noi nu învăţăm Istoria din ziare străine, avem ziarele noastre.
  • Nimeni nu crede despre el că e prost…Tu ce crezi?
  • Mi-a urat să mi se realizeze toate visele. Dar şi coşmarul e un vis.
  • Ce e curat murdar nu poate fi şi limpede.
  • Culoarea roz nu se potriveşte smoalei (Vlad Nicolau). (mai mult…)

Festivalul de lăută din Cetatea Neamț

Festival de lăută CetateaNeamţ

Festivalul de lăută din Cetatea Neamț ajunge anul acesta la cea de-a șasea ediție, având ca oaspeți în perioada 19-21 august muzicieni ai pleiadei de lăutiști din România: Claudiu LOBONȚ & Olivia IANCU și Costin SOARE (București), dar și din Italia: renumitul lautist Massimo MARCHESE.

Sala Sfatului din semeața cetate de hotar așteaptă melomanii de la ceasurile 7 ale serii cu concerte de lăută și recitaluri de poezie medievală.
Stihurile vremurilor de mult apuse vor prinde viață între zidurile cetății de hotar grație jupânițelor din Ordinul Mușatinilor (Ținutul Rădăuților) și domnițelor din Ordinul Basarabilor (Klausenburg). (mai mult…)

Gabriel Stănciulescu – versuri

Gabriel Stanciulescu

Te doresc cu frenezie…

Te iubesc, cum n-am iubit ,
Deși târziu mă-ncearcă viața,
Din clipa când te-am întâlnit
S-a transformat în raze ceața. (mai mult…)

Alexandru Spătaru – versuri

Alex SpataruDorinţa

Numai când am să fiu
un tot rotund, fără
fisuri, fără asperităţi,
imaculat şi transparent asemeni
unui bob de rouă,

privirile spre care năzuiesc
or să mă soarbă fără teamă
că aş putea să las pe unde trec (mai mult…)

Olguţa Trifan – Rondelul clipei de taină

olguta_trifanE clipa, Doamne, pentru om
O punte-a vieţii înspre moarte
Sau frunza ce-a căzut din pom,
Bătaia vântului s-o poarte?

De-ar fi păzită de un gnom
Ori ferecată-n foi de carte,
E clipa, Doamne, pentru om,
O punte-a vieţii înspre moarte? (mai mult…)

George Petrovai – De unde venim și încotro mergem?

1. Cum a apărut viaţa?
În mod normal, nici măcar n-ar trebui să ne punem întrebări ca cele de mai sus. Asta dacă omul zilelor noastre ar fi echilibrat, dacă ar avea credinţă cât grăuntele de muştar şi dacă s-ar învrednici să ia seama la avertismentele înţelepţilor. Căci iată una din concluziile vieţii de mucenic a lui Petre Ţuţea, cu certitudine cel mai sfătos român scăpat cu viaţă (dar şi cu sănătatea distrusă!) din teribilul malaxor bolşevic: “Fără Dumnezeu, fără credinţă omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”!
Dar cum omul de azi face impresia că ar fi chiar mai ahtiat decât înaintaşii săi după belşug, putere, onoruri şi plăceri (ce vreţi, cândva am semănat vântul pragmatismului, iar azi culegem furtuna neomeniei!), nu strică în asemenea condiţii să le reamintim celor ce se cred buricul pământului că omul este aidoma unei trestii bătută de toate răutăţile semenilor, “cea mai fragilă trestie din Univers” (B. Pascal), şi că tocmai de aceea el are obligaţia să nu uite nici o clipă de cele trei minunate instrumente: spirit-morală-raţiune, cu ajutorul cărora poate să intre în sistemul tridimensional credinţă-iubire-speranţă, singurul sistem compatibil cu demnitatea umană şi aducător de fericire îmbelşugată, căci numai prin el şi din interiorul lui poate fi urmată calea regală a nemuririi… (mai mult…)

Dorel Schor – ziceri

SECOLUL VITEZEI

  • Nu-i destul că are I.Q,- ul din două cifre, mai pune şi virgulă între ele.
  • Cambridge University: „Maimuţele cu testicole mici sunt cele mai gălăgioase”.
  • Tipul de pălărie poate indica ce idei se adăpostesc dedesubt.
  • Ordinea se menţine cu ordine exacte.
  • Soarta multor oameni a depins de faptul că în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotecă (Edmondo de Amicis).
  • Dumnezeu nu ne duce în ispită. El doar îngăduie ispita.
  • Cumpără o porţie la preţ dublu şi primeşti o a doua porţie gratuit… (mai mult…)

Nicolae Băltescu – Frații mei de sânge

Frații mei de sânge
Neam din zei născut
Dorul mă usucă
Pe un mal de Prut
Inima îmi plânge,
De uitarea crudă…

Nicolae Bălţescu(Roşca)

(mai mult…)

15 August 2016 – 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial


Intrarea României în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate, a mobilizat toate forțele națiunii, de la civili, la militari.
Locotenentul Dumitru Zotta din Regimentul 16 Infanterie ,,Suceava”, unitate din compunerea Diviziei 7 Infanterie ,, Roman”, nota în memoriile sale :
,,Doi ani de așteptare ne încercaseră greu răbdarea. Ziua mult dorită se întrezărea că vine…Spre Ardeal. Vestea că plecăm la frontieră se răspândi ca fulgerul în tot satul. La ora unu, munții răsunau de ecoul puternic al semnalului de adunare și înaintare al corniștilor….Toată lumea era în adevărată sărbătoare.
În preajma intrării României în Primul Război Mondial, comandamentul Corpului IV Armată a fost mutat de la Iaşi la Roman, comandantul acestuia fiind generalul Constantin Prezan. (mai mult…)

Constantin Enianu – Ştiinţă şi credinţă

enianuDe mii de ani oamenii gândesc, iar datorită acestui fapt şi-au pus şi problema unei posibile conexiuni a gândirii cu o forţă transcendentă lumii în care trăiesc – Divinitatea. Această perspectivă ideatică am întâlnit-o într-un film documentar de televiziune, din care am şi consemnat câteva idei pro me et Deus sua…
Credinţa este oare intrinsecă creierului, instalată de un „programator“ divin ? Sau este poate o adaptare mai complexă a spiritului care a ajutat , dar a şi afectat omenirea ?
Documentarul tv. începe cu Ţara Sfântă, Israel, recte Ierusalim, loc asociat cu Dumnezeu, deci cu o putere supranaturală. Se investighează creierul care crede în divin, supunând analizei aspectele neuroştiinţifice legate de Dumnezeu, pe subiecţi credincioşi şi necredincioşi.
Specialiştii în neuroştiinţă descoperă că motivele credinţei s-ar putea să nu depindă de o forţă intangibilă, ci chiar de creierul omului. (mai mult…)

Cornelia Păun Heinzel: “Legendele Pietrii Craiului“

Paun Cornelia

fragment de roman
Nu se știe cine sau ce l-a determinat pe Adrian să facă o drumeție în Piatra Craiului – povestirile prietenilor săi, îndrăgostiţi de munte sau lecturile facinante, despre misterioase legende ale muntelui, cert era că îşi dorea cu ardoare acest lucru. Şi varianta posibilă părea a fi explorarea înălţimilor împreună cu cel mai bun prieten al său, Filip și cu Cornelia, fata de care era îndrăgostit lulea şi pe care se chinuia s-o cucerească, se pare fără succes . Trebuia însă să o lămurească să vină în excursie și, mai ales, să ceară voie mamei ei, femeie foarte grijulie, poate exagerat de grijulie, dar totuși înțeleaptă în decizii. Doamna avea o vorbă, o zicală din străbuni, pe care o repeta de obicei: “Paza bună, trece primejdia rea“ și într-un anumit fel, avea perfectă dreptate. (mai mult…)

Veronica Sandu-Bulat: versuri

Doua umbre ratacite,
In rai noaptea s-au trezit.
Dragoste si pasiune,
Pe ascuns au impartit.

Veronica Sandu-Bulat

(mai mult…)

Marin Ifrim – Evocări din culise

Marin IfrimDespre „Omul cu mârţoaga”, cea mai bună piesă a lui George Ciprian, s-a scris foarte mult şi, fără excepţii, numai de bine, începând de la George Călinescu şi până la Valentin Silvestru. George Ciprian a fost un fenomen al dramaturgiei româneşti, sesizat ca atare de critica de specialitate. Numele său nu lipseşte din nici o istorie sau compendiu de specialitate. Din cele nouăsprezece scrisorile ale sale către directorul Centralei Editoriale Dumitru Trancă, rezultă că dramaturgul a mizat totul pe dramaturgia sa, în această preocupare intrând lejer şi profesia de actor. Dacă unii dintre criticii de teatru, sau pur şi simplu criticii literari, în genere, au scris oarecum în grabă, ceva în genul suprafeţei lucrurilor, în schimb, cu o acribie caracteristică activităţii sale dintotdeauna, Valentin Silvestru a tratat „Omul cu mârţoaga” cu toată atenţia cuvenită, făcând din spectacolul inaugural, la înfiinţarea teatrului care (mai mult…)

Mihail Janto – Aş vrea să port eu singur vina…

Renasc speranțe din cenușă,
hrănindu-se ca-n zi de post,
din inima de dor răpusă,
dorind să fie ce n-a fost…

Mihail Janto

(mai mult…)

Mugurel Puşcaş – versuri

mugur puscasuVEŞNIC CĂLĂTOR

Trec clipele, trec anii, trecem noi…
Nu se întoarce roata înapoi,
Prezentul? Doar un ” veşnic ” trecător…
Viaţa e vis… Şarmant, amăgitor.

Trec clipele, trec anii-n pas vâlvoi,
Mereu vom fi ai trecerii eroi,
Privind spre ” mâine „, tălmăcind un ” ieri „,
Suntem, placizi, ai timpului şomeri. (mai mult…)

Lia Ruse – Joc suav

Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!
Sângerând văzduhul, din nou, aluneca
În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi.
Peisaj colorat, o mână desena…
Ceva mai încolo era o câmpie,
Clipele se-nşirau în salba timpului,
Iz de smirnă, busuioc şi iasomie (mai mult…)

George Petrovai – Neliber este omul care doar coaja libertății are

Toate ideologiile și formele vrednice de guvernământ din istoria omenirii au fost preocupate de aflarea formulelor sociale întru sporirea prosperității materiale și spirituale a tot mai mulți dintre supuși. Dar una este să vrei și cu totul altceva să poți, fie din pricina nestatorniciei vrerii umane în confruntarea cu timpul, fie din pricina absolutei relativități a atotputerniciei la nivel uman.
Da, căci dacă atotputernicia autocrației de tip monarhic se bazează pe fenomenul ancestral și de masă al misticei unei autorități considerată de sorginte divină, despotismul și bunul plac dictatorial se reazămă deodată pe dezgustătorul oportunism al unor vremelnici fideli, învestiți de tartorul suprem cu consistente hălci din puterea discreționară, și pe paralizanta frică de care neîncetat suferă toți membrii respectivei comunități, de la vârful piramidei sociale (toată viața, ne spune Vasili Grossman în povestirea Panta (mai mult…)

Vladimir Sărătilă – Maratonul bunelor intenții

Jurnalistul avusese o zi bună. A fost invitat la recepţie și primarul i-a strâns mâna, promiţându-i în faţa prezenţei ajutor pentru editarea volumului său cu subiecte din istoria urbei. Mai mult, avea în portpapier un contract semnat cu TV-1 conform căruia urma să realizeze un ciclu de emisiuni despre personalităile vremilor apuse iar în buzunar un avans cum nu sperase. O veste fantastică: drumarii, escavând nu departe de grădina publică, au dat peste un fragment din vechiul viaduc al orașului. Informații fragmentare despre rețea jurnalistul avea, vorbise despre ea cu diferite ocazii, dar cine să investească într-o căutare cu șanse iluzorii?
Trolebuzul care-l ducea spre cartier i se păru o epavă şi decise să coboare cu o staţie înainte de terminus. Porni pe jos inhalând cu lăcomie aerul ozonat al serii apoi, cu un pronunţat sentiment al libertăţii, intră într-un local de noapte. (mai mult…)

Valentina Graur Lăzărencu: În umbra unui dor

În umbra unui dor neadumbrit,
Arunc povara vieții trecătoare,
Dau timpului un ritm încetinit
Și mă cufund în lumea viitoare.

Valentina Graur Lăzărencu

(mai mult…)

Marin Ifrim: Georgică Manole, un eseist inconfundabil

Marin IfrimDincolo de pasiunea scrisului, o pasiune care, cu timpul, poate deveni rutină, sau chiar viciu, scriitorul obişnuit ar trebui să aibă în vedere, că, în primul rând, el însuşi se trage din cititorul plecat în viaţa literară de la kilometrul zero: alfabetul. Dacă, mai târziu, cititorul devine critic, eseist sau istoric literar, asta e o cu totul altă poveste. Cert este că, în literatură, există un fel de circuit spiritual natural, ceva asemănător apei, care, începând cu evaporarea sa din oceane, şi până la izvoarele din munţi, această sursă fabuloasă a vieţii trece prin fel de fel de etape. Se pare că, oricum am privi lucrurile, între cititor şi scriitor există anumite înţelegeri inefabile, cutume care ţin mai mult de tradiţie şi mai puţin de estetică. Între un cititor bun şi un scriitor compatibil cu acesta, sau invers, nu ar trebui să fie nevoie de a şaptea spiţă la roată – criticul literar aşa-zis profesionist. Cititorul nu are nevoie de (mai mult…)

Mihai Merticaru – sonete

Mihai MerticaruFEMEIE

Cine ţi-a îngropat comoară-n piept,
În ameţitoarele coapse, viori
Şi sub sprâncenele negre, doi sori
A fost Creatorul cel mai înţelept.

Pentru tine-a născocit atâtea culori,
Mie mi-a alungat somnul, să rămân deştept,
Necontenit să veghez, să te aştept,
Ca nu cumva, în altă grădină, să zbori. (mai mult…)

Dimitrie Grama: poesis

Dimitrie GramaO lume de măşti 

E plină strada,
Tot oraşu-i plin
De oameni care poartă mască.
Copiilor, chiar celor
Nou născuţi, cu dragoste
Şi grijă li se pune
Una câte una
Pe măsură.
Şi mai apoi bătrâni,
Aşa sunt îngropaţi (mai mult…)

Vladimir Sărătilă – Partida decisivă

Mâine la zece va începe partida cea mare.
Chiar dacă nu e bătălia pentru Oscarul şahistic, prezenţa a cîţiva mari maeştri îi conferă amploare. Asemenea turnee sunt o excelentă pistă pentru afirmarea tinerilor şi, cum e cazul meu, nu chiar foarte tinerilor şahişti.
Vreţi nu vreţi, eu mâine voi juca partida finală împotriva unui MM. Partea proastă a lucrurilor este că el, cu Elo mai mare, se poate mulţimi şi cu o remiză. Un MM se pricepe bine la remize. Partea bună este că voi juca cu piesele albe.
Antrenorul care, mă gândesc, nu se aşteptase la o asemenea ispravă din partea mea, găsi că lucrul cel mai potrivit e să mă înveţe bună purtare (Asta nu se poate, aia nu e voie…) până m-a scos din sărite. Fără să intru în discuţie, am părăsit camera de hotel şi am ieşit în stradă. Aveam nevoie de mişcare şi de singurătate. (mai mult…)

Radu Beligan, pionier al teatrului românesc


Motto: Nu există ieri și azi în teatru, de atunci, de acum; există teatrul și bucuria pe care nu încetează să o ofere oamenilor,
de la facerea lumii încoace…

În lumina reflectorului contemporan, alergăm către meterezele înalte ale panteonului artei românești, sperând ca de acolo, de sus, să respirăm aerul dulce românesc ce l-au inspirat înaintașii noștri.

Alergăm permanent după piloni de susținere ai idealurilor comune, tindem ascendent către un Eden personal imaculat, sperând că, la un moment dat, vom găsi o nouă ieșire din labirintul cotidian. Într-un astfel de labirint, cu personaje de mult apuse, ce țin pe umerii lor metafizici memoria vie a teatrului românesc, ne-am avântat noi. (mai mult…)

Întâlnire cu Fred Astaire al României

ire cu Fred Astaire al României

Între pictor şi colecţionar – după 50 de ani


Prin anul 1965 s-a organizat în România o mare expoziţie cu lucrări de artă plastică, cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de la regim „democrat”. Au fost mobilizaţi cei mai buni pictori şi li s-a trasat misiunea să reflecte în lucrările lor marile prefaceri, entuziasmul oamenilor muncii, realizările şi succesele repurtate în industrie, în agricultură şi în celelalte domenii. Lipa Natanson era tânăr şi talentat, aşa că a pregătit pentru expoziţia jubiliară un număr de litografii, care au fost apreciate călduros şi selectate imediat. Dar nu au fost expuse niciodată pentru că autorul avea o mare pată… făcuse cerere de plecare în Israel. (mai mult…)

Sincere felicitări – o schita umoristica de Dorel Schor

S-a intimplat mai demult sa primim invitatii la doua nunti. Era vorba de niste rude, nu chiar de gradul unu sau doi. Fapt este ca o nunta era din partea familiei mele si cealalta din partea rudelor sotiei. Era cazul sa ne ducem ca sa nu fie discutii si chiar asa am decis. Mai ales ca nuntile erau la interval de citeva zile.

M-am interesat, bineinteles, cam care e cursul zilei in materie, altfel spus cam cit de mare sau de potrivit sa fie cecul si, in clipa in care am introdus cadoul in plic, m-am gindit ca e firesc sa adaug si citeva cuvinte de felicitare, nu de alta, dar sa nu se creeze confuzii in legatura cu titularul donatiei. Am facut rost de hirtie velina si am scris caligrafic:

„Dorim multa fericire tinerei perechi…” (mai mult…)

Eugen Dorcescu – Poezia între etic și estetic

GRINTA - COPERTA MATRIX-BM

Poezia lui Eugen D. Popin (ne referim, în principal, la recentul volum, Viul şi aproapele, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016. Prefaţă: Geo Vasile) se naşte din dezamăgire, din amărăciune, din dezolanta, reiterata experienţă negativă a contactului cu ambianţa:

…dincolo de tumult
lămpile străzii
ochiul blând al nopţii
heruvimi
deznădejdea (39).

Spectacolul vieţii sociale este întristător, deplorabil, generator de o imensă frustrare şi de nepotolită consternare. Marele oficiant al acestei tenebroase înscenări este egoismul (egocentrismul), primum movens al comportamenelor degrandante, fals imbold şi eronat suport al realizării de sine, monstrul lăuntric, răspunzător de toată suferinţa, de toată ruina şi de toate dezastrele Samsarei: (mai mult…)

Alexandru Spătaru – versuriGeorge Petrovai – Efectul de piramidăDorel Schor – AnastomozaVavila Popovici – Despre CruzimeDacina Dan – poesisCristian Silaghi – considerat erou în Phoenix, Arizona!Dorina Stoica – Mi se întâmplă mereu minuni!Dorel Schor – Tinereţea maeştrilorMatematicianul Grigore GHEBA, combatant în cel de-Al Doilea Război MondialVeronica Sandu-Bulat: Din iubire plamaditiGeorge Petrovai – Evoluția involutivă a omuluiDorel Schor – ziceriFestivalul de lăută din Cetatea NeamțGabriel Stănciulescu – versuriAlexandru Spătaru – versuriOlguţa Trifan – Rondelul clipei de tainăGeorge Petrovai – De unde venim și încotro mergem?Dorel Schor – ziceriNicolae Băltescu – Frații mei de sânge15 August 2016 – 100 de ani de la intrarea României în Primul Război MondialConstantin Enianu – Ştiinţă şi credinţăCornelia Păun Heinzel: “Legendele Pietrii Craiului“Veronica Sandu-Bulat: versuriMarin Ifrim – Evocări din culiseMihail Janto – Aş vrea să port eu singur vina…Mugurel Puşcaş – versuriLia Ruse – Joc suavGeorge Petrovai – Neliber este omul care doar coaja libertății areVladimir Sărătilă – Maratonul bunelor intențiiValentina Graur Lăzărencu: În umbra unui dorRetrospectivă literară Nina GonţaMarin Ifrim: Georgică Manole, un eseist inconfundabilMihai Merticaru – soneteDimitrie Grama: poesisVladimir Sărătilă – Partida decisivăRadu Beligan, pionier al teatrului românescÎntâlnire cu Fred Astaire al RomânieiÎntre pictor şi colecţionar – după 50 de aniSincere felicitări – o schita umoristica de Dorel SchorEugen Dorcescu – Poezia între etic și estetic

Alexandru Spătaru – versuri

Alex SpataruDin nou soarele…

Prea bunul , mereu generosul,
marele nostru prieten, Soarele,
mâhnit peste măsură
de cunoaşterea noastră aflată
în grea suferinţă, a hotărât
că este iar dator să ne-ajute.

Din grandioasele explozii solare
a zămislit invincibile corăbii de foc, Read the rest of this entry »

George Petrovai – Efectul de piramidă

George PetrovaiAl patrulea interviu cu doctorul Coriolan Dragomir

Întrebându-l într-una din zile la telefon ce mai face, aflu de la doctorul Coriolan Dragomir că tocmai a coborât din podul locuinței sale (casa din omuna Cicârlău), unde și-a instalat o piramidă pentru reechilibrare psiho-fizică. Asta m-a îndemnat să continuăm dialogurile noastre dedicate vieții în general, celei înțelepte în special, cu captivanta lecție despre efectul de piramidă.
George PETROVAI: Domnule doctor, am citit diverse lucruri (unele mai năstrușnice ca altele) despre acest mult trâmbițat efect de piramidă. Concret, ce hram poartă și cum își justifică faima pronunțat esoterică și nițel ocultă?
Dr. Coriolan DRAGOMIR: Având în vedere vârsta multimilenară a piramidelor egiptene și a ziguratelor mesopotamiene, precum și marile bătăi de cap pe care ele continuă să le dea științificilor din zilele noastre, sunt de acord cu calificativul „esoteric”. Dar Read the rest of this entry »

Dorel Schor – Anastomoza

Dorel-SchorPe vremea când studiam cu pasiune istoria artelor şi legile esteticii generale, eram un tânăr romantic şi, probabil, foarte naiv, nepregătit deloc să mă confrunt cu problemele concrete ale vieţii. Cel puţin asta era părerea amicului meu Emilian, student la mai multe facultăţi practice şi concrete. Nu am înţeles niciodata dacă studia concomitent, alternativ sau succesiv, dar îl admiram cu abnegaţie pentru ştiinţa lui în mai toate domeniile. În orice caz, de câte ori eram entuziasmat sau visător, el mă aducea uşor la realitatea imediată.
De pildă, într-o vară am plecat împreună la mare. El ştia cu exactitate ce temperatură are apa, cât de mari sunt valurile şi care e forţa valurilor, câtă vreme putem sta la soare fără să riscăm neplăceri şi ce cantitate de lichide Read the rest of this entry »

Vavila Popovici – Despre Cruzime

Cruzimea

„Nu există teren neutru în univers: fiecare centimetru pătrat, fiecare fracțiune de secundă sunt revendicate de Dumnezeu și contra revendicate de Satana” – C.S. Lewis

În dicționare găsim explicat cuvântul cruzime, ca fiind „manifestare de ferocitate în comiterea unei infracțiuni, de natură să provoace suferințe chinuitoare prelungite victimei; atitudine, faptă crudă, ferocitate, bestialitate, barbarie, cruzie”.
În ziarele acestor zile, precum și la știrile prezentate de diferite televiziuni, a apărut imaginea unui băiețel sirian în vârstă de cinci ani, plin de sânge și de praf, care privea fix, confuz, după ce a fost scos dintre dărâmături, la doar câteva minute după un raid aerian distrusese apartamentul în care locuia familia sa, în orașul sirian Alep, cel mai mare oraș din Siria. O luptă decisivă, spun unii, întrucât cine va controla metropola, se va numi învingător. Imaginea băiețelului a devenit simbol al unei noi drame a războiului din Read the rest of this entry »

Dacina Dan – poesis

Delta

băut-am rouă
din potir de nufăr
în timp ce bărcile
răneau albastru
trupul -ei

5f04

serile de iulie
înotau spre mal
ţânţari purtau pe braţe
şi solzi Read the rest of this entry »

Cristian Silaghi – considerat erou în Phoenix, Arizona!


Nori negri s-au abătut asupra celui mai însorit stat din SUA, marţi 9 august, 2016, umbrind seninătatea unei familii fericite de români din Phoenix, Arizona.
Cristian Silaghi ajunsese acasă la ora 15:00 dintr-o „cursă” de la New York (deţinea un business de transporturi maşini), când prin minte îi trece gândul să-l viziteze pe vecinul Bill, un medic veterinar, prieten de familie. Era aproximativ ora 16:30. „Ce face Bill?” o întreabă Cristi pe Mary, soţia vecinului, care se afla în faţa porţii în momentul în care se îndrepta spre casa lor. „A intrat în siloz de ceva vreme şi nu s-a mai întors. Îl tot sun pe celular dar nu răspunde. Se aude telefonul sunând dar niciun răspuns. L-am trimis pe asistentul lui să vadă ce se întâmplă dar nici el nu a ieşit”. Mary tocmai apelase numărul de urgenţă 911. Read the rest of this entry »

Dorina Stoica – Mi se întâmplă mereu minuni!

 

Dorina Stoica

Adeseori am premoniții legate de cele ce urmează să mi se întâmple într-un viitor apropiat sau mai îndepartat. Întâmplarea este declanșată de un vis, o imagine, o întâlnire reală sau virtuală, un anunț, o știre…
Acum trei ani am primit pe email de la o persoană cunoscută pe un forum creștin ortodox o icoană -Maica Domnului cu pruncul Iisus. În imagine era și o bisericuță din lemn veche, frumoasă ca o bijuterie. Pe iarbă două prosoape cusute cu motive naționale. Pe unul dintre ele stătea un înger. Anul următor într-un vis mi-a apărut acel loc din imagine: biserica din lemn, crucea din fața ei cu Mântuitorul răstignit, iarba verde, și eu în fața bisericii mirându-mă de ușa de la intrare foarte mică, sub formă de gaură de cheie. Read the rest of this entry »

Dorel Schor – Tinereţea maeştrilor


Într-o scrisoare primită recent, Daria Simion, fiica cunoscutei pictoriţe Alma Redlinger, se referă la un nud expresiv, făcut în tinereţea artistei şi care este, de fapt, schiţa lucrării „Agat”. Lucrarea actuală este executată nu de mult, la vârsta de peste 90 de ani ai prolificei plasticiene şi e cuprinsă în albumul de grafică aniversar. Este un bun prilej de a aminti şi alte lucrări ale unor maeştri ai picturii, opere purtând pecetea tinereţii, dar care permit aprecierea fortei imaginative şi recunoaşterea artistică de mai târziu.
De altfel Alma Redlinger a fost una din elevele lui M.H.Maxy, profesor, pictor şi scenograf care în perioada persecuţiilor rasiale din România anilor ’40 a iniţiat şi condus o şcoală de artă destinată talentelor care nu erau primite în institutele abilitate. Perioada antebelică şi următoarea au fost anii de creaţie de cea mai profundă factură avangardistă. Iată un autoportret pictat în stil constructivist semnat de maestrul Maxy. Read the rest of this entry »

Matematicianul Grigore GHEBA, combatant în cel de-Al Doilea Război Mondial


Grigore Gheba, născut la data 15 august 1912, în satul Poienița, comuna Dumitrești, fostul județ Râmnicu-Sărat, a fost general de armată și profesor de matematică român.
Savantul a conceput și realizat 42 de culegeri de matematică, pentru toate nivelurile, publicate în peste 6 milioane de exemplare, în țară și în străinătate.
După absolvirea studiilor liceale în Râmnicu Sărat, urmează cursurile ,,Școlii pregătitoare de ofițeri de rezervă nr.2 Bacău”, la finalizarea cărora este înaintat la gradul de sublocotenent. Read the rest of this entry »

Veronica Sandu-Bulat: Din iubire plamaditi

Veronica Sandu-Bulat

Din iubire plamaditi,
Am dat ochi cu lumea.
Conceputi in jumatati,
Ne cautam intr-una. Read the rest of this entry »

George Petrovai – Evoluția involutivă a omului

Pe bună dreptate se spune că nu există surd mai mare ca acela care nu vrea să audă. Dacă în lumina acestui adevăr admitem că îndoctrinatul politico-ideologic, moral-religios ori filosofico-științific (bolșevismul și nazismul au politizat toate trăirile umane!), îndoctrinatul, prin urmare, este surdul care de frică, din oportunism sau din convingere refuză să audă glasul demnității siluite, atunci fanaticul nu este altceva decât un surd incurabil.
Poate că unii vor protesta: „Este prea de tot! Ce naiba caută științificii în ciorba asta cu surzii, îndoctrinații și fanaticii, când e știut faptul că mulți dintre ei trăiesc și trudesc pentru concretizarea unei idei, drept urmare sunt complet rupți de realitate?!…” Read the rest of this entry »

Dorel Schor – ziceri

O NATURA UMANĂ

  • Noi nu învăţăm Istoria din ziare străine, avem ziarele noastre.
  • Nimeni nu crede despre el că e prost…Tu ce crezi?
  • Mi-a urat să mi se realizeze toate visele. Dar şi coşmarul e un vis.
  • Ce e curat murdar nu poate fi şi limpede.
  • Culoarea roz nu se potriveşte smoalei (Vlad Nicolau). Read the rest of this entry »

Festivalul de lăută din Cetatea Neamț

Festival de lăută CetateaNeamţ

Festivalul de lăută din Cetatea Neamț ajunge anul acesta la cea de-a șasea ediție, având ca oaspeți în perioada 19-21 august muzicieni ai pleiadei de lăutiști din România: Claudiu LOBONȚ & Olivia IANCU și Costin SOARE (București), dar și din Italia: renumitul lautist Massimo MARCHESE.

Sala Sfatului din semeața cetate de hotar așteaptă melomanii de la ceasurile 7 ale serii cu concerte de lăută și recitaluri de poezie medievală.
Stihurile vremurilor de mult apuse vor prinde viață între zidurile cetății de hotar grație jupânițelor din Ordinul Mușatinilor (Ținutul Rădăuților) și domnițelor din Ordinul Basarabilor (Klausenburg). Read the rest of this entry »

Gabriel Stănciulescu – versuri

Gabriel Stanciulescu

Te doresc cu frenezie…

Te iubesc, cum n-am iubit ,
Deși târziu mă-ncearcă viața,
Din clipa când te-am întâlnit
S-a transformat în raze ceața. Read the rest of this entry »

Alexandru Spătaru – versuri

Alex SpataruDorinţa

Numai când am să fiu
un tot rotund, fără
fisuri, fără asperităţi,
imaculat şi transparent asemeni
unui bob de rouă,

privirile spre care năzuiesc
or să mă soarbă fără teamă
că aş putea să las pe unde trec Read the rest of this entry »

Olguţa Trifan – Rondelul clipei de taină

olguta_trifanE clipa, Doamne, pentru om
O punte-a vieţii înspre moarte
Sau frunza ce-a căzut din pom,
Bătaia vântului s-o poarte?

De-ar fi păzită de un gnom
Ori ferecată-n foi de carte,
E clipa, Doamne, pentru om,
O punte-a vieţii înspre moarte? Read the rest of this entry »

George Petrovai – De unde venim și încotro mergem?

1. Cum a apărut viaţa?
În mod normal, nici măcar n-ar trebui să ne punem întrebări ca cele de mai sus. Asta dacă omul zilelor noastre ar fi echilibrat, dacă ar avea credinţă cât grăuntele de muştar şi dacă s-ar învrednici să ia seama la avertismentele înţelepţilor. Căci iată una din concluziile vieţii de mucenic a lui Petre Ţuţea, cu certitudine cel mai sfătos român scăpat cu viaţă (dar şi cu sănătatea distrusă!) din teribilul malaxor bolşevic: “Fără Dumnezeu, fără credinţă omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”!
Dar cum omul de azi face impresia că ar fi chiar mai ahtiat decât înaintaşii săi după belşug, putere, onoruri şi plăceri (ce vreţi, cândva am semănat vântul pragmatismului, iar azi culegem furtuna neomeniei!), nu strică în asemenea condiţii să le reamintim celor ce se cred buricul pământului că omul este aidoma unei trestii bătută de toate răutăţile semenilor, “cea mai fragilă trestie din Univers” (B. Pascal), şi că tocmai de aceea el are obligaţia să nu uite nici o clipă de cele trei minunate instrumente: spirit-morală-raţiune, cu ajutorul cărora poate să intre în sistemul tridimensional credinţă-iubire-speranţă, singurul sistem compatibil cu demnitatea umană şi aducător de fericire îmbelşugată, căci numai prin el şi din interiorul lui poate fi urmată calea regală a nemuririi… Read the rest of this entry »

Dorel Schor – ziceri

SECOLUL VITEZEI

  • Nu-i destul că are I.Q,- ul din două cifre, mai pune şi virgulă între ele.
  • Cambridge University: „Maimuţele cu testicole mici sunt cele mai gălăgioase”.
  • Tipul de pălărie poate indica ce idei se adăpostesc dedesubt.
  • Ordinea se menţine cu ordine exacte.
  • Soarta multor oameni a depins de faptul că în casa părinţilor lor a fost sau nu o bibliotecă (Edmondo de Amicis).
  • Dumnezeu nu ne duce în ispită. El doar îngăduie ispita.
  • Cumpără o porţie la preţ dublu şi primeşti o a doua porţie gratuit… Read the rest of this entry »

Nicolae Băltescu – Frații mei de sânge

Frații mei de sânge
Neam din zei născut
Dorul mă usucă
Pe un mal de Prut
Inima îmi plânge,
De uitarea crudă…

Nicolae Bălţescu(Roşca)

Read the rest of this entry »

15 August 2016 – 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial


Intrarea României în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate, a mobilizat toate forțele națiunii, de la civili, la militari.
Locotenentul Dumitru Zotta din Regimentul 16 Infanterie ,,Suceava”, unitate din compunerea Diviziei 7 Infanterie ,, Roman”, nota în memoriile sale :
,,Doi ani de așteptare ne încercaseră greu răbdarea. Ziua mult dorită se întrezărea că vine…Spre Ardeal. Vestea că plecăm la frontieră se răspândi ca fulgerul în tot satul. La ora unu, munții răsunau de ecoul puternic al semnalului de adunare și înaintare al corniștilor….Toată lumea era în adevărată sărbătoare.
În preajma intrării României în Primul Război Mondial, comandamentul Corpului IV Armată a fost mutat de la Iaşi la Roman, comandantul acestuia fiind generalul Constantin Prezan. Read the rest of this entry »

Constantin Enianu – Ştiinţă şi credinţă

enianuDe mii de ani oamenii gândesc, iar datorită acestui fapt şi-au pus şi problema unei posibile conexiuni a gândirii cu o forţă transcendentă lumii în care trăiesc – Divinitatea. Această perspectivă ideatică am întâlnit-o într-un film documentar de televiziune, din care am şi consemnat câteva idei pro me et Deus sua…
Credinţa este oare intrinsecă creierului, instalată de un „programator“ divin ? Sau este poate o adaptare mai complexă a spiritului care a ajutat , dar a şi afectat omenirea ?
Documentarul tv. începe cu Ţara Sfântă, Israel, recte Ierusalim, loc asociat cu Dumnezeu, deci cu o putere supranaturală. Se investighează creierul care crede în divin, supunând analizei aspectele neuroştiinţifice legate de Dumnezeu, pe subiecţi credincioşi şi necredincioşi.
Specialiştii în neuroştiinţă descoperă că motivele credinţei s-ar putea să nu depindă de o forţă intangibilă, ci chiar de creierul omului. Read the rest of this entry »

Cornelia Păun Heinzel: “Legendele Pietrii Craiului“

Paun Cornelia

fragment de roman
Nu se știe cine sau ce l-a determinat pe Adrian să facă o drumeție în Piatra Craiului – povestirile prietenilor săi, îndrăgostiţi de munte sau lecturile facinante, despre misterioase legende ale muntelui, cert era că îşi dorea cu ardoare acest lucru. Şi varianta posibilă părea a fi explorarea înălţimilor împreună cu cel mai bun prieten al său, Filip și cu Cornelia, fata de care era îndrăgostit lulea şi pe care se chinuia s-o cucerească, se pare fără succes . Trebuia însă să o lămurească să vină în excursie și, mai ales, să ceară voie mamei ei, femeie foarte grijulie, poate exagerat de grijulie, dar totuși înțeleaptă în decizii. Doamna avea o vorbă, o zicală din străbuni, pe care o repeta de obicei: “Paza bună, trece primejdia rea“ și într-un anumit fel, avea perfectă dreptate. Read the rest of this entry »

Veronica Sandu-Bulat: versuri

Doua umbre ratacite,
In rai noaptea s-au trezit.
Dragoste si pasiune,
Pe ascuns au impartit.

Veronica Sandu-Bulat

Read the rest of this entry »

Marin Ifrim – Evocări din culise

Marin IfrimDespre „Omul cu mârţoaga”, cea mai bună piesă a lui George Ciprian, s-a scris foarte mult şi, fără excepţii, numai de bine, începând de la George Călinescu şi până la Valentin Silvestru. George Ciprian a fost un fenomen al dramaturgiei româneşti, sesizat ca atare de critica de specialitate. Numele său nu lipseşte din nici o istorie sau compendiu de specialitate. Din cele nouăsprezece scrisorile ale sale către directorul Centralei Editoriale Dumitru Trancă, rezultă că dramaturgul a mizat totul pe dramaturgia sa, în această preocupare intrând lejer şi profesia de actor. Dacă unii dintre criticii de teatru, sau pur şi simplu criticii literari, în genere, au scris oarecum în grabă, ceva în genul suprafeţei lucrurilor, în schimb, cu o acribie caracteristică activităţii sale dintotdeauna, Valentin Silvestru a tratat „Omul cu mârţoaga” cu toată atenţia cuvenită, făcând din spectacolul inaugural, la înfiinţarea teatrului care Read the rest of this entry »

Mihail Janto – Aş vrea să port eu singur vina…

Renasc speranțe din cenușă,
hrănindu-se ca-n zi de post,
din inima de dor răpusă,
dorind să fie ce n-a fost…

Mihail Janto

Read the rest of this entry »

Mugurel Puşcaş – versuri

mugur puscasuVEŞNIC CĂLĂTOR

Trec clipele, trec anii, trecem noi…
Nu se întoarce roata înapoi,
Prezentul? Doar un ” veşnic ” trecător…
Viaţa e vis… Şarmant, amăgitor.

Trec clipele, trec anii-n pas vâlvoi,
Mereu vom fi ai trecerii eroi,
Privind spre ” mâine „, tălmăcind un ” ieri „,
Suntem, placizi, ai timpului şomeri. Read the rest of this entry »

Lia Ruse – Joc suav

Joc suav, arşita zilei cu umbre lungi!
Sângerând văzduhul, din nou, aluneca
În sărbătoare, împărţind soarele-n dungi.
Peisaj colorat, o mână desena…
Ceva mai încolo era o câmpie,
Clipele se-nşirau în salba timpului,
Iz de smirnă, busuioc şi iasomie Read the rest of this entry »

George Petrovai – Neliber este omul care doar coaja libertății are

Toate ideologiile și formele vrednice de guvernământ din istoria omenirii au fost preocupate de aflarea formulelor sociale întru sporirea prosperității materiale și spirituale a tot mai mulți dintre supuși. Dar una este să vrei și cu totul altceva să poți, fie din pricina nestatorniciei vrerii umane în confruntarea cu timpul, fie din pricina absolutei relativități a atotputerniciei la nivel uman.
Da, căci dacă atotputernicia autocrației de tip monarhic se bazează pe fenomenul ancestral și de masă al misticei unei autorități considerată de sorginte divină, despotismul și bunul plac dictatorial se reazămă deodată pe dezgustătorul oportunism al unor vremelnici fideli, învestiți de tartorul suprem cu consistente hălci din puterea discreționară, și pe paralizanta frică de care neîncetat suferă toți membrii respectivei comunități, de la vârful piramidei sociale (toată viața, ne spune Vasili Grossman în povestirea Panta Read the rest of this entry »

Vladimir Sărătilă – Maratonul bunelor intenții

Jurnalistul avusese o zi bună. A fost invitat la recepţie și primarul i-a strâns mâna, promiţându-i în faţa prezenţei ajutor pentru editarea volumului său cu subiecte din istoria urbei. Mai mult, avea în portpapier un contract semnat cu TV-1 conform căruia urma să realizeze un ciclu de emisiuni despre personalităile vremilor apuse iar în buzunar un avans cum nu sperase. O veste fantastică: drumarii, escavând nu departe de grădina publică, au dat peste un fragment din vechiul viaduc al orașului. Informații fragmentare despre rețea jurnalistul avea, vorbise despre ea cu diferite ocazii, dar cine să investească într-o căutare cu șanse iluzorii?
Trolebuzul care-l ducea spre cartier i se păru o epavă şi decise să coboare cu o staţie înainte de terminus. Porni pe jos inhalând cu lăcomie aerul ozonat al serii apoi, cu un pronunţat sentiment al libertăţii, intră într-un local de noapte. Read the rest of this entry »

Valentina Graur Lăzărencu: În umbra unui dor

În umbra unui dor neadumbrit,
Arunc povara vieții trecătoare,
Dau timpului un ritm încetinit
Și mă cufund în lumea viitoare.

Valentina Graur Lăzărencu

Read the rest of this entry »

Retrospectivă literară Nina Gonţa

Read the rest of this entry »

Marin Ifrim: Georgică Manole, un eseist inconfundabil

Marin IfrimDincolo de pasiunea scrisului, o pasiune care, cu timpul, poate deveni rutină, sau chiar viciu, scriitorul obişnuit ar trebui să aibă în vedere, că, în primul rând, el însuşi se trage din cititorul plecat în viaţa literară de la kilometrul zero: alfabetul. Dacă, mai târziu, cititorul devine critic, eseist sau istoric literar, asta e o cu totul altă poveste. Cert este că, în literatură, există un fel de circuit spiritual natural, ceva asemănător apei, care, începând cu evaporarea sa din oceane, şi până la izvoarele din munţi, această sursă fabuloasă a vieţii trece prin fel de fel de etape. Se pare că, oricum am privi lucrurile, între cititor şi scriitor există anumite înţelegeri inefabile, cutume care ţin mai mult de tradiţie şi mai puţin de estetică. Între un cititor bun şi un scriitor compatibil cu acesta, sau invers, nu ar trebui să fie nevoie de a şaptea spiţă la roată – criticul literar aşa-zis profesionist. Cititorul nu are nevoie de Read the rest of this entry »

Mihai Merticaru – sonete

Mihai MerticaruFEMEIE

Cine ţi-a îngropat comoară-n piept,
În ameţitoarele coapse, viori
Şi sub sprâncenele negre, doi sori
A fost Creatorul cel mai înţelept.

Pentru tine-a născocit atâtea culori,
Mie mi-a alungat somnul, să rămân deştept,
Necontenit să veghez, să te aştept,
Ca nu cumva, în altă grădină, să zbori. Read the rest of this entry »

Dimitrie Grama: poesis

Dimitrie GramaO lume de măşti 

E plină strada,
Tot oraşu-i plin
De oameni care poartă mască.
Copiilor, chiar celor
Nou născuţi, cu dragoste
Şi grijă li se pune
Una câte una
Pe măsură.
Şi mai apoi bătrâni,
Aşa sunt îngropaţi Read the rest of this entry »

Vladimir Sărătilă – Partida decisivă

Mâine la zece va începe partida cea mare.
Chiar dacă nu e bătălia pentru Oscarul şahistic, prezenţa a cîţiva mari maeştri îi conferă amploare. Asemenea turnee sunt o excelentă pistă pentru afirmarea tinerilor şi, cum e cazul meu, nu chiar foarte tinerilor şahişti.
Vreţi nu vreţi, eu mâine voi juca partida finală împotriva unui MM. Partea proastă a lucrurilor este că el, cu Elo mai mare, se poate mulţimi şi cu o remiză. Un MM se pricepe bine la remize. Partea bună este că voi juca cu piesele albe.
Antrenorul care, mă gândesc, nu se aşteptase la o asemenea ispravă din partea mea, găsi că lucrul cel mai potrivit e să mă înveţe bună purtare (Asta nu se poate, aia nu e voie…) până m-a scos din sărite. Fără să intru în discuţie, am părăsit camera de hotel şi am ieşit în stradă. Aveam nevoie de mişcare şi de singurătate. Read the rest of this entry »

Radu Beligan, pionier al teatrului românesc


Motto: Nu există ieri și azi în teatru, de atunci, de acum; există teatrul și bucuria pe care nu încetează să o ofere oamenilor,
de la facerea lumii încoace…

În lumina reflectorului contemporan, alergăm către meterezele înalte ale panteonului artei românești, sperând ca de acolo, de sus, să respirăm aerul dulce românesc ce l-au inspirat înaintașii noștri.

Alergăm permanent după piloni de susținere ai idealurilor comune, tindem ascendent către un Eden personal imaculat, sperând că, la un moment dat, vom găsi o nouă ieșire din labirintul cotidian. Într-un astfel de labirint, cu personaje de mult apuse, ce țin pe umerii lor metafizici memoria vie a teatrului românesc, ne-am avântat noi. Read the rest of this entry »

Întâlnire cu Fred Astaire al României

ire cu Fred Astaire al României

Între pictor şi colecţionar – după 50 de ani


Prin anul 1965 s-a organizat în România o mare expoziţie cu lucrări de artă plastică, cu ocazia aniversării a douăzeci de ani de la regim „democrat”. Au fost mobilizaţi cei mai buni pictori şi li s-a trasat misiunea să reflecte în lucrările lor marile prefaceri, entuziasmul oamenilor muncii, realizările şi succesele repurtate în industrie, în agricultură şi în celelalte domenii. Lipa Natanson era tânăr şi talentat, aşa că a pregătit pentru expoziţia jubiliară un număr de litografii, care au fost apreciate călduros şi selectate imediat. Dar nu au fost expuse niciodată pentru că autorul avea o mare pată… făcuse cerere de plecare în Israel. Read the rest of this entry »

Sincere felicitări – o schita umoristica de Dorel Schor

S-a intimplat mai demult sa primim invitatii la doua nunti. Era vorba de niste rude, nu chiar de gradul unu sau doi. Fapt este ca o nunta era din partea familiei mele si cealalta din partea rudelor sotiei. Era cazul sa ne ducem ca sa nu fie discutii si chiar asa am decis. Mai ales ca nuntile erau la interval de citeva zile.

M-am interesat, bineinteles, cam care e cursul zilei in materie, altfel spus cam cit de mare sau de potrivit sa fie cecul si, in clipa in care am introdus cadoul in plic, m-am gindit ca e firesc sa adaug si citeva cuvinte de felicitare, nu de alta, dar sa nu se creeze confuzii in legatura cu titularul donatiei. Am facut rost de hirtie velina si am scris caligrafic:

„Dorim multa fericire tinerei perechi…” Read the rest of this entry »

Eugen Dorcescu – Poezia între etic și estetic

GRINTA - COPERTA MATRIX-BM

Poezia lui Eugen D. Popin (ne referim, în principal, la recentul volum, Viul şi aproapele, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2016. Prefaţă: Geo Vasile) se naşte din dezamăgire, din amărăciune, din dezolanta, reiterata experienţă negativă a contactului cu ambianţa:

…dincolo de tumult
lămpile străzii
ochiul blând al nopţii
heruvimi
deznădejdea (39).

Spectacolul vieţii sociale este întristător, deplorabil, generator de o imensă frustrare şi de nepotolită consternare. Marele oficiant al acestei tenebroase înscenări este egoismul (egocentrismul), primum movens al comportamenelor degrandante, fals imbold şi eronat suport al realizării de sine, monstrul lăuntric, răspunzător de toată suferinţa, de toată ruina şi de toate dezastrele Samsarei: Read the rest of this entry »

Vasile G.Morțun, membru în Consiliu de Coroană la intrarea României în Primul Război Mondial

Vasile G.Morțun

Anul acesta , la data de 15 august se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial.
La Consiliul de Coroană din 14 august 1916, de la Palatul Cotroceni, care a dezbătut și aprobat intrarea României în Primul Război Mondial, a participat în calitate de ministru de interne, și omul politic romașcan ,Vasile G.Morțun
În interiorul Consiliului de Coroană s-au confruntat trei opinii principale: intrarea în război alături de Antantă, păstrarea neutralității, și intrarea în război alături de Puterile Centrale. Read the rest of this entry »

Veronica Sandu-Bulat: Stropi de vis

Iubirea mea, ploaia de-afara,
Ma ajuta-in vis sa te rețin.
Inca o clipa impreuna,
Sa fim in doi, sa ne iubim.

Sa fim alaturi, sa ne cante
Orchestra stropilor ce cad.
S-admir armonia de frunte,
A doua barci si un catarg. Read the rest of this entry »

Vladimir Sărătilă – De la Unu la Noi

(ecouri khayyamice)

DE DRAG
Nu mai privi ca ciuta printre pini
Este a ta şi doar a ta cununa,
Pot fi pe cer o mie de lumini,
Însă lumina poate fi doar una.

TRATAMENT

Castanele tale din ochi
M-au vindecat de deochi;
Toţi oamenii astăzi îmi spun:
– Tu nu ai deochi. Eşti nebun! Read the rest of this entry »

Startul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro

Rio 2016

Secretul succesului constă în a vrea să câștigi și a ști să pierzi.” — N. Machiavelli

Brazilia este cea mai mare putere economică națională a Americii Latine. Orașul Rio de Janeiro a fost desemnat oraș gazdă în cadrul celei de-a 121-a Sesiuni a Comitetului International Olimpic, desfășurată la Copenhaga, Danemarca în luna octombrie 2009.
Orașul Rio de Janeiro este primul oraș sud-american care găzduiește Jocurile Olimpice de vară, al doilea din America Latină (1968) și primul din Emisfera sudică (după 2000), probele sportive desfășurându-se pe 33 de arene răspândite în 4 părți ale orașului: Barra, Copacabana, Deodoro și Maracanã. Read the rest of this entry »

Dorel Schor – ziceri

DECLARAŢII

  • Pe aeroport, călătoria noastră începe la terminal.
  • Moara de vânt macină vânt?
  • Dacă vrei, poţi!? Mai de graba, dacă poţi, vrei!
  • Dictaturile se cred „cu faţa umană”.
  • Propaganda gri este mult mai eficientă decât cea neagră (Liviu Antonesei).
  • Unele screri apar pe cale naturală. Altele prin cezariană… Read the rest of this entry »

Unde-i legea prost făcută e tocmeală nesfârșită!

Degeaba se spune pe la noi că „Unde-i lege nu-i tocmeală”. În România postdecembristă lucrurile stau taman pe dos. Chiar în situații evidente pentru toată suflarea cu oleacă de bun-simț, tocmelile încep taman atunci când molcoma noastră lege este în sfârșit aplicată de către ticăiții ei slujbași.
S-a mers până acolo cu nerușinarea și nesimțirea răufăcătorilor cu rang de aleși (la grămadă parlamentari, miniștri, primari și granguri ai consiliilor județene, dovediți ca răufăcători de gabarit), încât nu doar că nu și-au recunoscut ticăloșiile, ceea ce încă i-ar fi reabilitat întrucâtva în ochii lesne iertători ai compatrioților, dar, negând cu patologică înverșunare evidența nelegiuirilor comise, ei au continuat să-și susțină totala nevinovăție. Chit că după ceva timp, mai exact după pierderea funcțiilor publice (notoriul caz al fostului premier Victor Ponta și al lui Gabriel Oprea, vicepremier în același guvern), nimeni n-a mai fost interesat să ascundă sub preșul Read the rest of this entry »

Maria Diana Popescu: Dumnezeu s-o ierte, dar n-a fost regina României!

Servilism total faţă de străini! Terminaţi odată cu ploconeala în faţa fantomelor trecutului, care au făcut mult rău Ţării! Monarhia din România a murit cu 69 de ani înaintea morţii Anei de Bourbon, titularizată – fără nicio bază istorică şi legală – „regină a României”. Membrii aşa-zisei familii regale sînt doar nişte paraziţi care au aterizat cu cîntec în România după lovitura de stat din 1989 şi cărora guvernele româneşti le-au cadorisit ilegal şi cu nemiluita averi de tot felul – de la pămînturi la palate, inclusiv bunuri de patrimoniu! A murit un om, o cetăţeancă franceză de religie romano-catolică, soţia unui ex- rege trădător care ne-a vîndut bolşevicilor şi a deschis porţile Armatei Roşii şi comunismului în ţară. Fie-i ţărîna uşoară!, cum spunem noi, creştinii. A fost o mamă ca atîtea miliarde, tot respectul pentru asta! Dar… Atît! Însă, ca să fie înmormîntată în pămîntul patriei române, cu onoruri militare şi cu doliu naţional, să li se construiască un mausoleu în cetatea istorică de la Curtea de Argeş, e un afront mult prea mare şi de neîngăduit adus Istoriei Românilor şi marilor personalităţi româneşti care au fost conduse la groapă cu tristeţea şi respectul poporului. Soţia fostului rege, cel Read the rest of this entry »

Congresul Academiei Româno-Americane de Arte și Științe


În seria evenimentelor ocazionate de desfășurarea la Montreal a Congresului Academiei Româno-Americane de Arte și Științe vă semnalăm lansarea volumului „Convorbiri cu personalități românești din Montreal”. Aceasta a avut loc în 29 iulie 2016, la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, în prezența autoarelor Veronica Balaj și Eva Halus. Read the rest of this entry »

Poeta cu sufletul albastru de cer senin

camelia cristea

Pe Camelia Cristea, poeta cu sufletul albastru de cer senin, am regăsit-o spărgând “paharul cu venin” și bând “din pocalul de lumină” cuvinte, după aproape un an, timp în care nu prea am știut nimic despre ea.

Sunt poeți care se revoltă, se luptă pentru afirmare. Pentru Camelia Cristea poezia este tubul de oxigen prin care respiră Universul. Unii plâng în versuri, altii strigă! Camelia tace, simte, crede și iubește. A scris în taină zeci, dacă nu sute de poeme, le-a citit şi recitit, le-a postat pe diferite site-uri literare ori religioase, și-a câștigat un număr însemnat de cititori ce asteaptă cu nerăbdare poemele sale. Având deja mulți cititori, abordând tematicii diverse, dar cu precădere latura spirituală a existenţei, ea scrie o poezie ce atinge de fiecare dată sufletul. Este sensibilă dar puternică. Iubitoare a versului clasic mânuiește cu pricepere metafora, fără excese însă. Read the rest of this entry »

Dorel Schor – Ziceri

OAMENI ŞI ŞOARECI

  • Tinerii se maturizează, dar asta le ia foarte mult timp.
  • Unii revin la prima dragoste ca la locul crimei.
  • Cine îţi spune „ai un cap bun”, crede exact invers.
  • Prea cinstitul e suspect.
  • Oamenii sunt ca vinurile. Când îmbătrănesc unii se transformă în şampanie, alţii în oţet (Papa Ioan XXIII).
  • Inteligenţa poate fi artificială, prostia e numai naturală.
  • Nicăieri nu e mai bine decât în altă parte. Read the rest of this entry »

Dorel Schor – Codul onoarei

Dorel-SchorAm un vecin, nu-l cunosc prea bine, s-a mutat la noi în bloc în urmă cu doi sau trei sau patru ani şi locuieşte, dacă nu mă înşel, la etajul unu, trei sau patru, în orice caz cam pe acolo. Om cumsecade, liniştit, dovadă că nici nu ştiu prea multe despre el, nici măcar despre nevastă-sa, care e grasă, casnică, mărunţică, poartă basmale înflorate şi o cheamă Iona.
Ei, şi în urmă cu câteva săptămâni, omul a sunat la uşa noastră, scuze că vă deranjez, mi-a spus, vreau să vă invit la nuntă, îmi mărit o fiică şi poftiţi, vă rog, neapărat, la data de, la sala cutare.
L-am felicitat, i-am spus să fie într-un ceas bun, habar nu aveam că are o fiică, i-am promis că venim la nuntă, cum să refuzi un vecin, se poate?!
A doua zi mi-am făcut drum la Manole:
– Ascultă, i-am spus, ce facem cu Şarabi, vecinul cu nunta? Mergeţi? Read the rest of this entry »

Moda doctoratelor la plesneală

George PetrovaiDupă sufocanta modă bolșevică a unirii de-a valma, cu mic și cu mare, în jurul partidului-stat și după nătânga modă a penibilului lozincard („Nu ne vindem țara”, „Noi muncim, nu gândim”, „N-ați mâncat ca noi salam cu soia” etc.) din zorii postdecembrismului, iată că pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu și pângărite de neoameni a fost îmbrățișată moda falsei culturi și a patalamalelor rostuite. Dar nicidecum o modă trecătoare și nepăgubitoare pentru ceilalți, bunăoară așa ca moda vestimentară, ci una statornică și mafioto-sistemică, adică generalizată în rândul băieților deștepți și pusă sfidător de aceștia în slujba procesului de ciocoizare.
Da, căci dacă-i de râsul curcilor să vorbim de un sistem sanitar postdecembrist, brambureală unde se moare pe capete (nu înainte ca unii bolnavi să fie la propriu mâncați de viermi) în mod dirijat și cu sprijinul venit dinspre megacăpușele de felul Hexi Pharma, în schimb ne-am pricopsit cu un foarte viguros sistem al Read the rest of this entry »

Olguţa Trifan – Rondelul împăcării

olguta_trifanNu este timp de ceartă și de ură,
Nu-i timp să năruim ce au clădit,
Apune viaţa, se transformă-n zgură,
Uitând să ne-ntrebăm unde-am greşit.

Azi doborâm doar cu o lovitură
Sudoarea alor noştri, ce-au trudit…
Nu este timp de ceartă și de ură,
Nu-i timp să năruim ce au clădit… Read the rest of this entry »

Mihail Janto – Sufletul tău călător

Să-mi ierți, te rog, azi orice vină,
ce-n gândurile mele doare,
te văd prin raze de lumină,
ce dragostea pot s-o măsoare.

Mihail Janto

Read the rest of this entry »

Boris David: poesis

Boris-DavidS-ar zice…

S-ar zice că-s la mine-acasă –
Dar malul meu e la străini –
De locuri scumpe, din bătrâni,
Azi nimănui nu îi mai pasă.

La Ismail, veche cetate,
Ai mei sunt azi minoritari!?
Stăpânii lor, nişte barbari,
I-au transplantat, cu tot, cu sate. Read the rest of this entry »

Dina Kam: Ce poate fi învăţat


Dina Kam este o femeie tânără, mamă a două fete adolescente şi ocupată până peste cap cu serviciul. A lucrat vreo zece ani în hy-tech şi acum predă la un prestigios colegiu disiplinele economie, finanţe, matematică. Şi atunci de ce scriu despre ea la rubrica de arte plastice? Pentru că Dina pictează…
– Eu sunt convinsă că tot ce poate fi învăţat, pot şi eu să învăţ, spune ea. Read the rest of this entry »

Shakespeare a trecut şi pe la Teatrul „George Ciprian”!

Răsfoind prin arhive, am dat peste pliantul premierei buzoiene a piesei „A douăsprezecea noapte”, fabuloasa comedie a lui W. Shakespeare. Piesă montată pe scena Teatrului „George Ciprian”, în 1996, în chiar anul înfiinţării teatrului respectiv, în regia artistică a cunoscutului profesor universitar Gelu Colceag, secondat de Radu Gabriel, regizor şi conferenţiar universitar, buzoian de origine, cunoscut inclusiv şi datorită Grupului artistic „Vouă”. Scenografia a fost realizată de Liliana Cenean, nume de top în domeniu. Pliantul respectiv e de colecţie particulară, dar şi demn de vitrina unui viitor muzeu al teatrului buzoian. La data de 4 octombrie 1996, elevul Georgică Meica primea 13 autografe, exact pe cele două pagini cu distribuţia din „A douăsprezecea noapte”. Citez: Radu Zetu (personajul Orsino): Georgică,mult succes în viaţă”; Daniela Minoiu (Olivia): „Un gând bun pentru Georgică”; Maria Ciungu (Viola): „Cele mai frumoase zile să ţi se întâmple zi de zi”; Cristian Creţu (Sir Toby): „Pentru Georgică”; Marius Florea (Sir Andrew): „George, să Read the rest of this entry »

ÎPS Ioachim: Cum am cunoscut-o pe Regina Ana


La aproape un an după schimbările politice din România, în ianuarie 1991, eram deja ajuns în capitala Franței. Coborât din mijlocul Carpaților în centrul celei mai civilizate metropole a lumii, odată cu înțelegerea primelor cuvinte și expresii franțuzești, încercam să iau contact cu unele personalități care formau una dintre cele mai importante comunități ale românilor din diaspora, așezată de vitregiile vremii la Paris. Evident că locul de întâlnire cu acestea nu era numaidecât spațiul oferit de instituțiile oficiale ale Statului român, ci Biserica. După cum se știe, cea mai importantă biserică ortodoxă românească din Paris era Catedrala ”Sfinții Arhangheli Mihail, Gavriil și Rafail”, așezată în renumitul Cartier latin parizian, la câțiva pași de Sorbona, pe Rue Jean de Beauvais, Arondismentul 5. Read the rest of this entry »

Angi Melania Cristea – poesis

Respirații de august

Câmpia se umple de praf în diminețile
verii de august.
Ciulinii au ros din copaci umbre, secunde, respirații.
Plopi se unduiesc sub cerul
roșcat, am gust de caise necoapte
în gură.

Angi Cristea

Read the rest of this entry »

Dreptul, fir-ar el să fie, este numai pe hârtie…

George PetrovaiMotto: Libertatea omului este partea divină din el (Petre Țuțea).

În toată istoria lui, omul și-a dorit și s-a luptat pentru dobândirea drepturilor esențial-umane: cândva, ceea ce înseamnă din totdeauna, pentru un loc cât mai în față sub soare și o bucată cât mai consistentă de pâine, apoi (faza modernă a înjghebării conștiinței de neam și de clasă) pentru concretizarea unor idei-iluzii de felul libertății și egalității tuturor muritorilor în calitatea lor de fii ai unei țări și de cetățeni ai unui stat, respectiv a înfrățirii tuturor pământenilor în calitatea lor de fii ai aceluiași Tată și de cetățeni ai unei lumi în necontenită schimbare.
De unde se vede că omul și-a dorit și a așteptat de la semenii cârmuitori ceea ce-i cu putință numai pentru Dumnezeu, potrivit garanției noutestamentare că adevărul îi va face liberi pe toți aceia ce cred că, întrucât sunt creațiile Celui care toate le-a făcut, ei sunt frați și egali în fața Lui. Read the rest of this entry »

Pagina 1 din 6312345...102030...Ultima »