«

»

Gh. A. M. Ciobanu: Filip Brunea-Fox, Prinţul reportajului

Urbea muşatină a Romanului a fost, în existenţa ei sexacentenară , nu numai prezentă, ci şi atentă la multitudinea şi diversitatea de evenimente care au trecut peste ea, ca un rezultat al repetării continue ale acestora. Braţe dibace şi voinţe prompte au generat, corelativ, şi ochi atenţi sau condeie sensibile, care s-au grăbii să reţină în scris pulsul vremurilor, ca şi semnificaţia faptelor desfăşurate. De la cronicari şi clerici la un Cezar Petrescu sau Filip Brunea-Fox, cu toţii au fost atraşi, nu numai de intimitatea unor trăiri interioare, ci şi de filmul străzii, ca şi de serialul, cu dimensiuni de fluviu, al istoriei.

[flickr_set id="72157665742820602"]

Realitatea întrece imaginaţia

Brunea-Fox (1898-1977), născut la sfârşitul secolului trecut la Roman, aparţine din plin acestei categorii de condeieri. Creaţia sa însumează observaţie, ca meşteşug scriitoricesc, şi experienţă, ca viziune, lucru pentru care a  primit, din partea contemporanilor, blazonul-metaforă de Prinţ al reportajului. A scris într-un domeniu fragil. în care explozivul creativ se îmbină, antitetic, cu autenticul sociologizant al constatării. Acum inspiraţia se subordonează observaţiei, iar zborul imaginaţiei se potoleşte, de la o zi la alta, pe rafturi pline cu enciclopedii. Şi Brunea-Fox le-a stăpânit pe toate la superlativ, pe parcursul a peste cinci decenii de reporter.

Ca rege neîncoronat al acestui gen, autorul şi-a adăugat la efervescenţa spiritului său alert, când necruţător când înţelegător, o latifundie culturală impresionantă, atentă la prezent şi promptă la corelaţii, în scrierile sale nu a fotografiat doar viaţa, ci a şi tălmăcit-o, nu a redus-o la un singur diapozitiv, ci i-a surprins, obiectiv şi îndrăzneţ, derularea ei ulterioară, filmul devenirii imprevizibile al acesteia. Pentru el nu existau teme majore sau minore, ci numai teme; reportajul cuprinde totul, deoarece realitatea este mult mai puternică decât imaginaţia. Prinţul nostru era conştient că omul e prin definiţie un spectator, iar strada, un grafic al civilizaţiei.

Cronicar al prezentului

Colaborarea sa naţională şi universală la revistele şi ziarele timpului este densă, publicaţiile fiind diverse şi ca program şi ca atitudine social-istorică. Îl găsim, astfel, semnând când în Dimineaţa, Reporter, Viaţa românească sau Contemporanul, când în Punct, Integral, Unu sau 75 H.P., O prezenţă de spectru larg, determinată de bogata sa zestre intelectuală pe care a dovedit-o o viaţă întreagă, dar şi de imperativul statutului său de cronicar fidel al prezentului. Mai adăugăm, apoi, şi destinul generaţiei sale, al său propriu chiar, care a hotărât ca viaţa sa să se deruleze în spaţiul unor decenii încărcate de convulsii politice, confruntări militare şi modele sociale opuse. Un timp ingrat, un timp ce naşte, prin esenţa sa, reporteri.

Reportajul ca o panteră

în paginile sale ne întâlnim cu dimensiuni variate, mai de prim-plan, mai de panoramic, măsura deplasărilor sale în spaţiu şi timp fiind uimitoare. De la Porturi dunărene trece la Nopţi bucureştene şi e gata întotdeauna să strige, ca o Cassandră a veacului, împotriva degradării omului şi a omenirii, fie zăbovind Cinci zile printre leproşi, fie alarmându-ne de Pericolul stupefiantelor. Deşi dominat de obiectivism, de naturalismul unor constatări stradale, autorul îşi permite, mai rar, e drept, câte un intermezzo quasiliric, autobiografic, introspectiv şi cu o încărcătură literară de zile mari, aşa cum îl surprindem în Văduva măselei.

O personalitate distinctă, singulară chiar, care, aşa cum aprecia Geo Bogza, a contribuit mult la conturarea caracterului modern al presei şi la care reportajul sărea din pagină asupra cititorului ca o panteră. Un condei de sorginte muşatină, înmuiat, spontan şi inteligent, în cerneala tuturor meridianelor lumii.

                                           *

Brunea -Fox Filip
născut la 18 ianuarie 1898, Roman
decedat 12 ianuarie 1977, Bucureşti,
pseudonimul lui Filip Brauner.
Cunoscut reporter, traducător.
 Fiul lui Simcha Brauner şi al Leiei (n. Gilbert). Cursurile primare la Roman. Cele liceale şi universitare la Bucureşti. Ziarist deosebit de fecund, colaborează la cele mai importante publicaţii ale vremii:Absolutio, Arena, Zări senine, Reporter, Mântuirea, Izbânda, Jurnalul de dimineaţă, Viaţa Românească, România Literară, Integral, Punct ş.a Corespondent pentru ziareleLasso (Argentina) şi Mobo (Japonia). Supranumit „prinţul reportajului“, împletire de autentic şi senzaţional.
 
SCRIERI: Cinci zile printre leproşi, Bucureşti, 1929; Pericolul stupefiantelor, 1929; Nopţi bucureştene, 1937; Oraşul măcelului, Bucureşti. 1944: Porturi dunărene, Bucureşti. 1957; Hârca piratului Bucureşti, 1965: Reportajele mele, 1927-1938, Bucureşti. 1979; Memoria reportajului, Bucureşti, 1985 etc.
 
TRADUCERI: L. Feuchtwanger, Războiul evreilor, Bucureşti, 1945: R.L. Stevenson, Comoara din insulă, Buc., 1954; O.J. Cardoso, Calul de mărgean, Buc., 1974; G. Berger. Omul modern şi educaţia sa (în colaborare), Buc., 1973.  
                                                             (O antologie a literaturii nemţene – Laurian Ante, Ed. Muşatinia 2008 Roman)

*


 

Lasă un răspuns