«

»

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar

Începând cu acest număr, propunem Revistei Melidonium, spre publicare, fişele de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa)


 
Localităţi:

Adjudeni (azi, jud.Neamţ)
Băcești (azi, jud.Vaslui)
Băluşeşti (azi, Comuna Icuşeşti, jud.Neamţ)
Bâra (azi, jud.Neamţ)
Bozieni (azi, jud.Neamţ)
Brăteanu, sat întemeiat în 1878, în comuna Bratesci, Acesta, împreună cu Izvoru, comuna  Brătesci, va primi numele I. C. Brăteanu, în perioada interbelică, iar după 1950, Comuna Ion Creangă, care, din 1968, va include şi Comuna Avereşti ce cuprindea satele Avereşti de Sus, Avereşti de Jos (Golani) şi Izvoru.
Broșteni ( sat din timpul lui Alexandru cel Bun, azi, sat în comuna Bahna jud. Neamț)
Bucium (azi, Comuna Valea Ursului, jud.Neamţ)
Budeşti-Ghica (azi, în Comuna Făurei, jud.Neamţ)
Buruieneşti (azi, în Comuna Doljeşti, jud.Neamţ)
Butea (azi, jud.Iaşi)
Cuza-Vodă (până în 1965, azi, Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,)
Dagâţa (azi, jud.Iaşi)
Dămieneşti (azi, jud. Bacău)
Doljeşti (azi,jud.Neamţ)
Dulceşti (azi, jud.Neamţ)
Galbeni (azi, în comuna Filipești, jud.Bacău)
Gâdinţi (azi, jud.Neamţ)
Hălăuceşti (azi, jud.Iaşi)
Hăndăreşti (azi, jud.Iaşi)
Hociungi (azi sat în comuna Moldoveni, Neamţ)
Icuşeşti (azi, jud.Neamţ)
Miclăușeni (azi jud.Iași)
Mirceşti (azi, jud.Iaşi)
Negri (azi, jud.Bacău)
Oniceni (azi, jud.Neamţ)
Oţeleni (azi, jud.Iaşi)
Porceşti (azi, comuna Moldoveni, Neamţ)
Roman
Roşiori (azi, jud. Bacău)
Ruginoasa (azi, jud.Neamţ)
Ruptura (azi, jud.Bacău)
Sagna(azi, jud.Neamţ)
Săbăoani (azi, jud.Neamţ)
Spiridoneşti (azi sat în comuna Icuşeşti, jud.Neamţ)
Stăniţa (azi, jud.Neamţ)
Strunga (azi, jud. Iași)
Tămăşeni (azi, jud.Neamţ)
Trifeşti (azi, jud.Neamţ)


***

A

 

● Agu Leon ● Antohi  Jean ● Apăvăloae Mihail ● Apostol Nicolae ●

 

             * 

AGU Leon (1937)

 S-a născut la Buruieneşti, jud. Roman. După ce în tinereţe a fost strungar, mecanic de locomotivă, apoi proiectant, director de bancă, a urmat cursurile Facultăţii de Studii Economice din Iaşi (1971). Este poet şi eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România.

OPERA: ■ În volum: * Prin culori, miresme, sonete; * Zidirea de raze; * Zidirea de iubire; * Ecouri simfonice (eseuri); Simfonia eternă a devenirii (eseuri). REFERINŢE: ■ În volum: * Ante Laurian, O antologie a literaturii nemţene, cu o pref. de I. Rotaru, Editura Muşatinia, Roman, 2006; * Boris Crăciun şi Daniela Crăciun-Costin, 1500 de scriitori clasici şi contemporani, un dicţionar bibliografic esenţial, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2010. ■

           

                *

 ANTOHI Jean

(15. 02. 1889,- Roman 1944)

 

      Jean Antohi a absolvit Şcoala Primară de Băieţi Nr. 1 şi Liceul Roman – Vodă din localitatea natală, apoi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti. Continuă cu studii în domeniul economic şi obţine titlul de doctor în ştiinţe economice şi consulare, la Roma. A debutat în presă (1911) şi devine şeful Biroului Român de Presă în Italia, apoi ataşat comercial, pe rând, la Roma (1924-1925), în Elveţia (1925-1930) şi în Belgia (1931). Este fondator al Ziarului Ranassegna Italo-Eomena. Este colaborator la mai multe publicaţii: La Sera, Revista Bancară, Buletinul Societăţii Geografice Italiene şi a fost redactor la Neus Züricher (Elveţia) şi director al Revistei Italia Nei Comerciala e Industrie. A fost membru al Asociaţiei Lombardia, a ziariştilor din Milano. A decedat în Italia.

OPERA: ■ În volum: * Nicolae Iorga. Storia dei romeni e dela lora civilita, 1920. ■ Traduceri: * La Romania, 1921; * La situazione economica dela Romania, Milano, 1924. * REFERINŢE: ■  În volume: * Constantin Prangati, Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ, Editura Crigarux, Piatra-Neamţ, 1999 ■

 

                  *

 APĂVĂLOAE Mihail


(20. 07. 1939, Avereşti de Jos [azi, Stejarul], Neamţ)

 

S-a născut în familia învăţătoarei Victoria (n. Dabija) şi a lui Mihai Apăvăloae. După studii primare (în comuna Oniceni), gimnaziale (la Roman), şi Şcoala Pedagogică din Iaşi, a absolvit Facultatea de Biologie-Geografie, a Universităţii. Alexandru Ioan Cuza din Capitala Moldovei. Căsătorit, din 1970, cu Maria Ardeleanu, au un copil, Mircea, inginer electronist. A fost cadru didactic la şcolile din: Oniceni (1957-1958), Gherăeşti, (1960-1961) Neamţ; Perieni, Vaslui (1961-1962), apoi cercetător la Staţiunea de Cercetări Stejarul din Pângăraţi / Piatra-Neamţ, Judeţul Neamţ. (1967-1999), desfăşurând activitate de cercetare ştiinţifică în domenii fundamentale: geografiei, protecţie a mediului, climatologie, agro-climatologie şi publicând în reviste şi tratate din ţară şi străinătate peste 80 de lucrări ştiinţifice şi 8 cărţi, din care, în colaborare, cu capitole independente, la 3 volume.

OPERA: ■ În volum (selectiv): * Ghid  de practică geologică, geografică şi biologică în partea centrală a Carpaţilor Orientali. Pângăraţi, 1970 (Litografiat, Cap. Climatologie, colab.); * Piatra-Neamţ – studiu monografic, Piatra-Neamţ, 2005; *.Biserica   Sfântul  «Ioan  Botezătorul» Mărăţei din  Piatra-Neamţ. scurt istoric, Piatra-Neamţ, 2006 (colab. V. Păvăleanu); * Comuna Stăniţa – file de istorie, Piatra-Neamţ, 2009 (colab.: (M., Cârlescu Angela, Nistor V., Todireanu, L., Ţuscanu, Aurel Florin, Ursache Vasile) * Istoria   Protopopiatului  Piatra-Neamţ – studiu  monografic şi istoriografic, Iaşi, 2009 (colab. D. Ailincăi, C. Timofte); * Munţii Hăşmaşului –Monografie geologică şi fizico-geografică, (cap. Clima), Iaşi (sub coord. Constantin Grasu), * Geografia României, vol. I, Geografia fizică,  Bucureşti, 1984, (colab. Cap. Clima); * Comuna Pângăraţi – studiu monografic, Piatra-Neamţ,  2010; ■ În periodice: (selectiv): Analele Ştiinţifice ale Universităţii Alexandru  Ioan Cuza (în colab.), Secţ. II, biolog., tom. XV, fasc. 1/(1969);  Lucrările Staţiunii Stejarul Pângăraţi: * vol. II./1969; * vol. III/1970; * vol. IV/1971; * vol. VI/1975; Lucrările Seminarului Dimitrie Cantemir:.* 6/1985; * 7/1986; Ceahlăul: * 2636/1999; * 3377/ 2001; Realitatea nemţeană: * 1070/1999, ■ REFERINŢE: ■ În periodice: Asachi: * 188/10. 2004; Apostolul: * 75/2005; Ceahlăul: * 45316/2005; * 6. 10. 2005; * 1. 12. 2006; * 28. 12. 2006; .Monitorul de Neamţ: * 7. 10. 2005; Realitatea: * 2.335/ 2009.

 NOTE CRITICE

 Lucrarea de faţă [«Piatra-Neamţ – studiu monografic», n. n. CT] reprezintă primul studiu monografic al oraşului Piatra-Neamţ, realizat pe paliere ale evoluţiei urbei, sub toate aspectele: de la istorie la cultură, de la activitatea economică, la dispunerea patrimoniului arhitectural. […]. Cartea e o probă de muncă susţinută, de documentare, având în vedere că pentru a aduna datele  din cele peste 400.

 

               *

 APOSTOL Nicolae

(1862 . Roman-1918, Roman)

 

Apostol Nicolae a absolvit Facultatea de Litere şi Filozofie din Iaşi, devenind profesor la Liceul Roman Vodă din localitatea natală şi, apoi, inspector general în Ministerul Instrucţiunii Publice. El este cel care l-a îndrumat pe Cezar Petrescu spre literatură, avându-l elev la liceul amintit, iar acesta, la rândul său, în 1933, i-a dedicat romanul Apostol. Nicolae Apostol a fost mulţi ani vicepreşedinte al Societăţii Culturale Miron Costin. A decedat la Roman.

OPERA: ■ În volum: * Naţionalism, 1900; * O privire asupra originei şi cauzei crizei economice (1899-1901); * Cuvântare ţinută la serbarea celui de-al patrulea centenar al morţii lui Ştefan cel Mare. 2 iulie 1904, Roman, 1905; * Prefaţă la volumul de poezii de Al. Juncu – «Năsturaş», Bucureşti, 1916; REFERINŢE: În volume: : * Ante Laurian, O antologie a literaturii nemţene, cu o pref. de Ion Rotaru, Editura Muşatinia, Roman, 2006; * Constantin Prangati, Dicţionarul oamenilor de seamă din judeţul Neamţ, Editura Crigarux, Piatra-Neamţ, 1999 ■

 

                                    *

autor: Constantin Tomşa

 

 

Lasă un răspuns