«

»

Monumente funerare boiereşti în Cimitirul „Eternitatea” din Roman

 

Vechi familii boierești își dorm odihna veșnică în Cimitirul “Eternitatea” din Roman. Cripte și capele de dimensiuni impresionante sugerează statulul pe care îl aveau marii boieri, intelectuali de prim rang ai țării.

 În absența unei monografii care să vorbească despre oamenii ce au  marcat timpul lor, doar criptele acestora, în care își duc somnul etern, mai pot fi punctul de plecare în reconstituirea unor pasaje din trecutul municipiului Roman. Nu de puține ori ne-am întrebat, intrînd în cimitirul orașului, care este povestea din spatele monumentelor funerare ce ascund cîteva generații din vechile familii boierești ce au trăit pe teritoriul municipiului sau în comunele din zonă. Ca și în aceste vremuri, aceste cripte arată  starea materială a defunctului și respectul de care se bucura. Singura diferență este aceea că erau create de arhitecți sau, măcar, de profesioniști în domeniu, în vreme ce astăzi ele sînt “opera” unor “specialiști” ce și-au făcut peste noapte o profesie bănoasă din nefericirea și ignoranța estetică a celor cu bani.

[flickr_set id="72157663707886883"]

Fostul ministru al Culturii, academicianul Răzvan Theodorescu, urmașul boierilor Solomon

 Viața familiei de moșieri Solomon este legată de satul Bîrjoveni, comuna Secuieni. Foștii boieri nu ar fi fost “treziți” din somnul profund, dacă legea retrocedărilor nu ar fi intrat în vigoare. Cel care a vrut să lege o tradiție de familie a fost academicianul Răzvan Theodorescu, fost ministru al Culturii și Cultelor în guvernul Năstase. Cele 90,5 de hectare primite drept moștenire de Răzvan Theodorescu au aparținut lui Neculai și Cristea Solomon, rudele fostului ministru. Terenurile au fost în proprietatea boierilor Solomon de pe vremea Regulamentului Organic. De numele boierului Solomon se leagă construcția, în 1836, a Bisericii “Sfîntul Gheorghe” din Bîrjoveni. “Boierii Solomon au avut moșia în Bîrjoveni. Casa în care a crescut Răzvan Theodorescu, proprietatea boierilor Solomon, a fost pe locul Școlii nr. 5 din Roman“, ne povestește profesorul Vasile Ursachi, cercetător doctor, fostul director al Muzeului de Istorie din Roman.

Impozanta criptă a boierilor Solomon din Cimitirul “Eternitatea” din Roman cuprinde, în interior, un altar și o scară circulară pe care se coboară spre cele 32 de locuri, 16 pe stînga și 16 pe dreapta. “Nu am știut că acest monument funerar este mult mai întins ca suprafață decît se vede din exterior. Proprietarul unui cavou situat în vecinătatea monumentului boierilor Solomon mi-a cerut acordul pentru a intra în posesia terenului care îi desparte. Cînd s-au început săpăturile, s-a ajuns la o placă de ciment care ne-a arătat că mormintele sînt, de fapt, în afara construcției“, a spus Veniamin Cobzariu, șef activitate din cadrul Cimitirului “Eternitatea” din Roman.


 Boierul Tăutu, cu rădăcini în comunele Romanului

 Arborele genealogic al boierilor Tăutu are rădăcini și în comuna Bozieni. Moșia lui Gheorghe Tăutu avea 65 de hectare de teren agricol și șapte hectare de vegetație forestieră. “Boierul Tăutu locuia în satul Cuci, într-o casă care a fost luată de comuniști și transformată în cămin cultural, dărîmat,  ulterior. Singura construcție a boierilor Tăutu care s-a mai păstrat este un beci din piatră cioplită, aflat în incinta IAS-ului. Socrul meu, care a lucrat la moșie, a fost cununat chiar de boierul Tăutu. Corespondez și chiar mă vizitez cu urmașii boierului Tăutu aflați la București, Cluj și Huedin“, a spus Doinel Grumezescu, primarul comunei Bozieni. În zona Roman, boierii Tăutu aveau moșii și în comunele Pîncești și Ion Creangă. “Monumentul în care odihnesc rudele boierului Tăutu se află în grija unuia dintre urmașii acestuia, aflat la București. Este cea mai mare construcție funerară veche care se află în cimitir“, a spus Veniamin Cobzariu.

Printre mormintele romașcanilor se găsesc și criptele boierilor Vasiliu și Cantacuzino, primul – inginer constructor într-o perioadă de pionerat, iar al doilea – cu rădăcini într-o celebră familie nobiliară bizantină care a dat domnitori și cărturari  Moldovei și Țării  Românești.

de Ana-Maria Postelnicu  Ziarul de Roman

Lasă un răspuns