«

»

Valentina Teclici – Pygmalion (dedicată poetei Mariana Gurza)


                           Ca Pygmalion, am sculptat

Sensul vieții mele în azurul credinței.

Cu dalta albastră, de vioară,

Am ajustat sentimentele

Până au devenit tril în flautul lunii.

Cu dalta albă, de aripă,

Am sculptat crucea neagră

A ceea ce-am crezut mi-a fost dat,

Încât trandafirii s-au stins împăcați.

Cu dalta cenușie, de clepsidră,

Am cioplit speranțele

Până au doinit verde, în cuibul luminii

Și-au umplut câmpia de poeme.

Cu dalta neagră, de granit,

Am scultat ziua de ieri

Când apusul o lua-naintea răsăritului

Și noaptea domnea ca o regină.

Cu dalta roșie, de flacără

Am sculptat ziua de mâine

În care Galateea prinde viață

Și viața-n mine arde torță

Luminând calea miilor de poeme

Simțite și nerostite.

 

 

 Valentina Teclici

(1 Oct 2012, Napier, New Zealand)

1 comment

  1. Hedir

    La Multi Ani Mariana Gurza, poeta care m-a ajutat sa-mi creasca aripi atunci cand abia se intrezareau, erau de un puf galben curat ca al unui boboc minor. Nu ma voi satura niciodata de intelepciunea verbului ei de puterea si semnificatiile unice, vesnice si iremediabile ale metaforei ei.

    LA MULTI ANI, MULTA SANATATE SI ARMONIE SUFLETEASCA!

Lasă un răspuns