«

»

Iurie Osoianu – Exodul moldovenilor

… Vezi moldovenii cum se duc
Pe drumuri care parcă curg
Pe drumuri care n-au întors
Perdute- n albăstrii de bolţi

Vezi moldovenii fug şi fug
De foame, săracii şi jug
De comunişti şi procurori
De bruma care cade-n zori

Nefericitul meu popor
Nu mai încape-n ţara lor
De vînzători de Dumnezeu
-Adăugat la rest mereu

De secole asemeni chin
N-a fost mai mîrşav şi mai fîn
-În ţara doinelor de dor
Ca musca moldovenii mor…

PS **BBC: Moldova –
ţara a cărei populaţie descreşte cel
mai rapid din lume**

Basarabia
28 octombrie 2011

1 comment

  1. Iurie Osoianu

    * * *

    Singurătatea mea e catedrala
    Ce-am plăsmuit-o plămădindu-mi lutul
    Şi-am ridicat-o pe diagonala
    Ce mi-a trasat-o însuşi Absolutul

    Singurătatea mea e genialul
    Sorbit tăcut din cupa nebuniei
    Şi eu care credeam că sorb nectarul
    Din sobrul Absolut al veşniciei

    Singurătatea e a nostalgiei
    Poemului sfârşit din începutul
    Acelui absolut al României
    Mai singur decât însăşi Absolutul…

Lasă un răspuns