«

»

Mariana Cristescu – Doamne, ocroteşte-i pe români! – Pact pentru Basarabia

„Nu vorbiţi despre iubire – iubiţi-vă!
Nu vorbiţi despre Unire – uniţi-vă!”
                                                                            (Mircea Chelaru)

 Demersurile pentru Unirea dintre România şi Republica Moldova nu au şi nu trebuie să aibă culoare politică!  În consecinţă, în săptămâna ce a trecut, numeroşi candidaţi ai principalelor partide angrenate în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie au semnat Pactul pentru Basarabia. Este printre puţinele evenimente demne de semnalat şi de salutat! Şi cu adevărat important.

    Despre Pactul pentru Basarabia am mai scris, dar voi relua tema, în cele ce urmează, preluând documentul, pentru a nu da naştere niciunui derapaj de interpretare, direct de pe blogul doamnei Vitalia Pavlicenco, preşedinte al PNL din Republica Moldova. Din câte cunoaşteţi –  încă nu s-au stins ecourile, sper! –, la Bucureşti, în 21 octombrie a.c., s-a desfăşurat un mare Marş unionist, replică a celor din Basarabia. „Participanţii la Marşul Unirii de la Bucureşti au adoptat un «PACT pentru BASARABIA», semnat, prin urmare, şi de membrii prezenţi ai PNL, ca entitate componentă a Consiliului Unirii, precum şi de membrii CU din întreg spaţiul românesc, veniţi la acţiunea unionistă de demnitate naţională.”

         Dar, poate că ar trebui să o luăm şi mai de dinainte, de la Conferinţa Consiliului Unirii, din primăvara acestui an, organizată la Bucureşti, edificator fiind, nu numai la vremea aceea, ci şi acum, discursul generalului Mircea Chelaru – promotor şi ardent susţinător al cauzei -, în conferinţa de presă de la Hanul lui Manuc, din 19 aprilie a.c., la vremea când, probabil, nici chiar domnia-sa nu era hotărât dacă să intre sau nu în cursa electorală:

 „Onorantă şi nobilă adunare, Mă adresez dumneavoastră din perspectiva omului care a trudit cu foarte multă osârdie la această idee. Eram pe punctul chiar s-o rog pe Vitalia să nu mai intervin, întrucât a vorbit despre tot ceea ce facem noi, cu eminentul om de cultură Victor Crăciun, însă m-am războit cu mine însumi ascultând câteva dintre motivaţiile prezenţei noastre aici, căutând să înţelegem de ce am ratat oportunităţi, de ce, în faţa istoriei, suntem o necontenită «bocitoare», şi cum naiba se face că suntem campionii ghinioanelor şi, mai mereu, alţii câştigă, iar noi suntem în pierdere. (n.n. – din sală: «Viaţa e o partidă de fotbal!») Da, dar întâmplarea face că luăm bătaie cu 5-0 şi facem talk-show-uri pentru cele două extraordinare bare pe care le-am dat. Asta, ca răspuns intervenţiei Dvs. (n.n. – din sală: «Atâta putem!») Faptul de avea acest mental, că «Atâta putem!” – iată-ne, oarecum, în faţa unui răspuns… Şi răspunsul vine, poate, dintr-un citat pe care mi l-am însuşit de la fratele Druc: «Nu vorbiţi despre iubire – iubiţi-vă! Nu vorbiţi despre Unire – uniţi-vă!».

Oameni buni, Unirea este un act de voinţă şi o stare de conştiinţă. Am spus-o, în repetate rânduri la Chişinău, şi acea înregistrare pe Youtoube, care a fost făcută la Uniunea Scriitorilor, a fost ştearsă imediat: 200 de ani de îndobitocire a poporului de dincolo de Prut, de spălare a creierelor! Nu vom putea ajunge la Unire până nu desovietizăm mentalul de acolo şi până nu re-românizăm conducerea de la Bucureşti. Până ce cele două conduceri, ale celor două părţi de ţară, nu vor gândi româneşte! Unire-n cuget şi gândire? Ce cuget? Ce gândire? Când toată forţa, toată virilitatea acestui popor a devenit moluscă! Noi încercăm să devenim o portavoce, o «locomotivă» care să tragă nişte vagoane pe şine, să o ducem către direcţia cea bună. Acest «tren al Unirii» l-am pierdut prin nişte «gări», prin nişte «macaze», prin fel de fel de «Acari Păun». Ne întrebăm de ce n-am reuşit? Vă spunem noi. Atunci când s-a putut, n-am mai avut oamenii de statură, acei bărbaţi care să-şi asume riscul, să-şi asume sacrificiul de sine pentru Neam. Nu! Au sacrificat Neamul pentru sine! Acum ne întrebăm de ce nu s-a produs la ’91!?! Pentru că toţi gândeau într-o altă limbă, care-i «pe dos» faţă de Limba română. Pentru că, la Bucureşti, nu destabilizasem structurile. Erau toţi într-o «familie» şi o «veselie». Cum să se întâmple altceva decât porunca Moscovei? Nu sunt anti-rus, sunt anti-politică de Moscova. Nu sunt împotriva acelora care au fost neputincioşi. Îi rog doar să se dea deoparte. (…) Trebuie să ridicăm această ţară prin sacrificiu personal. (…) Noi trebuie să trezim poporul din marea sa adormire! Şi acesta este numai un dangăt de clopot. Iar când se vor bate clopotele, atunci să nu fie într-o dungă, de doliu! Să fie în limbă de trezire! Asta să cerem noi guvernanţilor! Şi, până aceste guverne se vor trezi, să le-o spunem noi, de aici, din «Hanul trădării»: putem să facem spaţiu unic economic; putem să facem spaţiu unic educaţional. De ce cele două Ministere de Educaţie nu se unesc, să facă aceeaşi politică educaţională? De ce cele două Ministere de Cultură nu se unesc, să producă acelaşi spaţiu de cultură şi spiritualitate? Cinci elemente sunt ale unităţii şi ale identităţii unui neam: steagul, cântecul, portul, limba şi credinţa. Avem acelaşi steag, avem aceeaşi limbă, acelaşi port, acelaşi joc, aceeaşi credinţă. Ce ne dezbină? Ei!”

        În mod firesc, respectându-şi jurământul militar şi cuvântul dat românilor de pe ambele maluri ale Prutului, acum, în prag de alegeri, consecvent principiilor sale, generalul-candidat s-a aflat printre primii semnatari ai Pactului: ,,În calitatea mea de vicepreşedinte al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, ca unul dintre cei care sunt semnatarii adeziunii la «Acţiunea 2012», nu fac decât să îmi exprim nu speranţa, ci certitudinea dintr-o profundă cunoaştere a stărilor şi mai ales pentru înţeleapta abordare a unui plan care să poată produce reunificarea naţiunii române în aceeaşi teritorialitate, în acelaşi spaţiu natural de existenţă şi formare a sa. Mesajul meu este foarte simplu: o ţară, o naţiune, un popor, într-o Europă unitară!(…)” – a declarat Mircea Chelaru.

     Cineva, un gazetar mai gureş, se întreba dacă, nu cumva, „Pactul pentru Basarabia” ar putea deveni instrument de şantaj în campania electorală, candidaţii semnatari fiind promovaţi şi recomandaţi alegătorilor pe un site realizat special cu acest scop: www.pactbasarabia.ro, după cum se arată într-un comunicat de presă al Platformei Civice „Acţiunea 2012”. Teoretic, nimic nu-i imposibil în România zilelor noastre, dar aici nu discutăm nici despre partide, nici despre doctrinele lor (dacă există sau nu!), nici despre calităţile sau defectele candidaţilor, ci despre eforturile conjugate ale politicienilor noştri, fie şi în ceasul al 13-lea, pentru realizarea atât de doritei reîntregiri a României în graniţele ei fireşti.

   Iată ce se stipulează în „PACT pentru BASARABIA”: „Noi, organizaţiile şi grupurile de iniţiativă cuprinse în Platforma Civică «Acţiunea 2012», alături de voluntari şi simpatizanţi, preocupaţi de necesitatea transformării problematicii Unirii României cu Republica Moldova în prioritate naţională, propunem tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare din 9 decembrie, să semneze şi să îşi asume următorul pact.În viziunea noastră, acest document este generat de creşterea interesului faţă de viitorul comun al românilor de pe ambele maluri ale Prutului, reflectat şi în acţiunile culturale şi sociale privind reîntregirea naţională, la care s-au manifestat zeci de mii de persoane pe parcursul anului 2012. Considerăm că societatea românească s-a democratizat şi responsabilizat suficient după căderea comunismului, dar şi a blocului sovietic, pentru a revendica anularea, pe cale paşnică si cu respectarea principiilor de drept internaţional în vigoare, a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Solicităm în mod deschis politicienilor care reclamă voturile românilor să se responsabilizeze şi să aducă în graniţele naţionale cei peste trei milioane de români de la Est de Prut, privaţi de dreptul la Patria-Mamă, bunăstare, securitate şi identitate naţională. Considerăm că este necesar ca toţi factorii de răspundere din România şi Republica Moldova să fie promotorii solidarităţii naţionale şi ai reunirii românilor de pe cele două maluri ale Prutului, mai presus de ideologiile de partid. În acest sens, Pactul pentru Basarabia reprezintă un angajament şi un set de măsuri concrete care vor fi implementate pentru reunirea celor două state româneşti.Asumarea este publică, ceea ce înseamnă că semnatarii oferă o garanţie a efortului depus în viitor în acest sens, nu un simplu artificiu electoral menit să extindă numărul votanţilor.

Platforma Civică Acţiunea 2012, coaliţie formată din peste 30 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri de iniţiativă care militează pentru reunirea României cu Republica Moldova, organizatoarea Marşului pentru Unire de la Bucureşti, din 21 octombrie, în asentimentul tuturor celor prezenţi la această manifestaţie, înaintează următoarele:

ASUMARE PUBLICĂ •  Apariţii publice în care să susţină reunirea celor două state româneşti şi recunoaşterea existenţei unui singur popor pe ambele maluri ale Prutului. Termen: înaintea alegerilor din decembrie 2012.•  Discursuri în plenul Parlamentului, care amintesc de necesitatea refacerii unităţii naţionale a neamului românesc prin reunirea cu RepublicaMoldova, ţinute cu ocazia sărbătorilor naţionale, şi nu numai.

LEGISLATIV: •  Garantarea securităţii Republicii Moldova de către statul român si partenerii săi internaţionali, în cazul unei agresiuni externe;•  Finalizarea procedurilor de adoptare a zilei de 31 august (Ziua Limbii Române) ca sărbătoare legală;• Acordarea cetăţeniei române în mod automat şi simplificat tuturor celor care se declară etnici români în documentele oficiale din Republica Moldova;• Desfiinţarea obligaţiei privind necesitatea deţinerii sumei de minimum 500 de euro în cazul acordării vizei pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să viziteze România.

ECONOMIC: •  Crearea spaţiului economic comun prin:•  Subvenţionarea taxelor suplimentare pentru produsele fabricate în Republica Moldova;•  Integrarea celor două sisteme energetice naţionale;•  Integrarea infrastructurii aeroportuare, feroviare şi de transport rutier;•  Integrarea sistemului poştal şi unificarea sistemului de telefonie;•  Deschiderea pieţei de muncă pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova;•  Sprijinirea companiilor din România şi din RepublicaMoldova în vederea extinderii activităţii pe întreg spaţiul celor două state româneşti.

INSTITUŢIONAL: • Crearea unui departament pentru reintegrarea Republicii Moldova, aflat în subordinea directă a primului-ministru; •  Integrarea în strategia euro-atlantică a României a unui capitol privind renirea cu Basarabia şi rolul acesteia în securitatea naţională dar şi a flancului estic al NATO şi al Uniunii Europene; •  Compatibilizarea legislativă dintre România şi Republica Moldova prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european, tradus integral în limba română, folosind expertiza României, de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii de la Bucuresti, respectiv Chişinău, precum şi de către Institutul European din România; •  Bugetarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu o sumă egală cu suma acordată de statul român minorităţilor naţionale din România; •  Numirea la conducerea ambasadei de la Chişinău, a Institutului Cultural Român – Chişinău şi a Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, a unor persoane competente, care să servească în mod real interesele româneşti; • Finanţarea de către Guvernul României, în parteneriat cu Ministerul Culturii de la Chişinău, a traducerii integrale în limba română a materialelor video, conform legislaţiei Republicii Moldova; •  Deschiderea unui studiou al Televiziunii Române la Chişinău, care să transmită zilnic informaţii în şi din Republica Moldova, încât publicul să fie ancorat în realitatea cotidiană a celor două spaţii.

EDUCAŢIONAL: • Crearea, în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării al României, a unui birou special responsabil cu integrarea culturală şi socială a studenţilor şi elevilor basarabeni aflaţi la studii în România; • Regândirea sistemului de selecţie a burselor acordate tinerilor din Republica Moldova, încât aplicantul să poată demonstra ataşamentul faţă de cultura, spiritualitatea şi valorile româneşti. •  Introducerea în manualele de istorie a unui capitol special despre despre românii din jurul frontierelor şi din Balcani, în special privind istoria comună a românilor de pe cele două maluri ale Prutului.Politicienii, ca oameni de stat care cunosc istoria poporului pe care îl conduc, ştiu că „Basarabia e România”, iar în acest sens, noi, românii, aşteaptăm ca ei să acţioneze pentru îndeplinirea idealurilor naţionale.(21 octombrie 2012)

        Pe pagina sa de Facebook, Platforma Civică „Acţiunea 2012” ne anunţă acum că, de Ziua Naţională a României, la Chişinău va flutura cel mai lung Tricolor din istorie: „Noi vom fi, pe 1 Decembrie, la Chişinău şi Alba Iulia. Voi? Pe 1 Decembrie este ziua noastră şi vrem să o petrecem în compania celor care contează, în capitalele româneşti ale Unirii: Chişinău şi Alba Iulia. Anul acesta am arătat tot ceea ce era de demonstrat din punct de vedere al numărului de persoane pe parcursul manifestaţiilor de amploare din Chişinău şi Bucureşti. Idealul reUNIRII a revenit pe buzele românilor. Am tot spus : «Veniţi alături de noi!», iar mii de oameni au venit, mai mult decât ne-am fi aşteptat. Acum nu vă chemăm la Alba Iulia, nici la Chişinău. În schimb, noi vom fi acolo. La Chişinău, la ora 12.00, vom întinde cel mai lung steag tricolor românesc din istorie. La Alba Iulia, la ora 08.00, ne întâlnim la Obelisc.Ce se întâmplă mai departe pe 1.12. 2012? Spectatorii Unirii vor vedea în poze, susţinătorii ei pot ajuta la înfăptuire: contact@actiunea2012.ro | 0741456245 | 069647699.”

Doamne, ocroteşte-i pe români!

 

Lasă un răspuns