«

»

Anul literar 2012, în Neamţ

Prezent la vernisajul expoziţiei retrospective a Filialei Neamţ a UAP, “Salonul de iarnă”, scriitorul şi criticul de artă Lucian Strochi a afirmat că putem numi anul 2012 anul artelor plastice în judeţul Neamţ. El se baza pe faptul că în anul care a trecut, membrii filialei nemţene a UAP au vernisat peste 20 de expoziţii personale, au participat în judeţ şi în ţară dar şi în străinătate la expoziţii de artă plastică de unde s-au întors cu premii şi aprecieri elogioase din partea criticilor de specialitate. Mai mult decât atât, nume importante din arta plastică românească din alte judeţe au expus pe simezele nemţene.

Scriitorii trăitori în Neamţ, chiar dintre cei mai importanţi, şi-au publicat cărţi inedite sau şi-au tipărit unele ediţii noi la cele epuizate, editurile din Neamţ lansând pe piaţă aproape în fiecare săptămână câte o nouă apariţie, multe din acestea fiind marcate şi de noi, la timpul potrivit, în paginile ziarului. Fenomenul cultural din judeţ a fost completat de apariţiile cu regularitate a revistelor literare şi de manifestările literare organizate de instituţia de stat care răspunde de domeniu dar şi de altele private. Exemplele ar fi multe, dar nu intrăm în detalii. Am considerat că despre fenomenul literar 2012 în judeţ pot vorbi mai aplicat scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Cristian Livescu, ambii conducători de reviste şi de edituri.

* Adrian Alui Gheorghe: „Fiinţa contemporană, mai preocupată de abisurile nimicului decât de abisurile fiinţei”

Nu pot să mă exclud dintr-o retrospectivă a anului literar 2012, de aceea mă voi referi la câteva repere la care am fost martor, care mi-au reţinut atenţia, care m-au implicat direct sau indirect. Oricum, părem a trăi într-o lume în care literatura are drumul ei, istoria are drumul ei, societatea are drumul ei şi nu prea pare să existe circumstanţe pentru o intersectare a acestora. Un soi de autism bântuie fiinţa contemporană, care e mai preocupată de abisurile nimicului, decât de abisurile fiinţei. Dintre cărţile confraţilor nemţeni reţin două cărţi de proză, absolut remarcabile: „Planuri de viaţă” de Vasile Baghiu şi „În drum spre sud” de Adrian G. Romila. De asemenea se află în derulare proiectul românesc al lui Constantin Munteanu, „Cristina”, în acest an apărând trei volume care se bucură de un încurajator succes de public. La poezie, într-un an cu puţine apariţii editoriale, de departe cele mai bune cărţi sunt „Amin Agapia” de Gheorghe Simon şi „Florăria romantic” de Dorin Ploscaru. La reeditări semnalez apariţia recentă a antologiei de poezii „Prăvălia cu fete moarte”, a lui Aurel Dumitraşcu pe care am girat-o la editura „Tipo Moldova”. Am scos şi eu un volum de eseuri, „Contribuţii la estetica umbrei”, la editura „Tracus Arte” din Bucureşti şi am reeditat eseul „Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului”, care are la bază un doctorat luat în anul 2004, şi „România pe înţelesul tuturor”, un „pseudo-manual de exorcizare a societăţii româneşti” actuale. O realizare aparte o consider apariţia a încă patru numere din revista „Conta” (numerele 9 – 12, format carte, 300 de pagini fiecare), lucru pe care l-am făcut în sistem de muncă patriotică, mai mult cu emoţie că nu o să reuşim să achităm măcar tipografia. Ni s-a întins o mână la capăt de an din partea Consiliului Judeţean, sper să ne agăţăm de ea şi să ducem proiectul mai departe. Ca evenimente literare pot să enumăr participarea mea la Gala Poeziei Româneşti Contemporane (Lista lui Manolescu), ediţia a II-a, de la Ateneul Român, în luna noiembrie, unde au fost selectaţi doar cinsprezece poeţi români contemporani, şi deplasarea pe care am făcut-o în Turcia, la Efes, la Turnirul Poetic organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Forţa grupului scriitoricesc de la Neamţ am văzut-o şi la gala premiilor Filialei Iaşi a USR, din această toamnă, când au fost premiaţi, pentru activitatea lor din anul precedent, Emil Nicolae, Cristian Livescu şi subsemnatul.

Cristian Livescu: „2012, un an al prozei”

Mă bucur că întreprindeți această anchetă-bilanţ, care de multă vreme merita să fie fi impusă în conştiinţa publică. Pentru că, lucru ştiut, judeţul Neamţ cunoaşte o viaţă literară intensă, cam de vreo două decenii încoace, de când numărul revistelor, al apariţiilor editoriale, al prezenţelor în revistele de cultură din țară, festivaluri literare şi târguri de carte cu nume din rândul scriitorilor nemţeni, a sporit considerabil, de la un an la altul. În anul acesta am avut cea de a doua ediţie a Târgului de carte Libris Neamţ 2012 şi ne-am putut da seama că producţia de carte, la Piatra Neamţ şi la Roman, a cunoscut progrese semnificative, prin cele câteva edituri existente, inclusiv în ceea ce priveşte ţinuta grafică şi calitatea tiparului. Editura Crigarux, pe care o conduc, a împlinit 15 ani şi cred că ne putem lăuda cu cele aproape două sute de titluri scoase în acest răstimp, majoritatea în tablou deţinând-o autorii nemţeni, deoarece programatic ne-am propus să intensificăm creativitatea din acest spaţiu. Când mă uit la raftul cărţilor scoase sub egida Crigarux, îmi dau seama că editura şi-a atins menirea, că a publicat multă literatură, română şi străină, clasică şi contemporană, dar şi mărturii documentare, monografii (ultima fiind „Ion Creangă” de Zoe Dumitrescu Bușulenga, în colecția „Biblioteca Ion Creangă”, inițiată în 2002) sau din domeniul ştiinţelor umaniste. Asta, să spun, a fost „încălzirea”. Să trecem la bilanţul propriu-zis. A fost, neîndoielnic, un an al prozei şi, ca să fiu mai explicit, a fost anul prozatorului Constantin Munteanu, care ne-a impresionat literalmente cu publicarea unui întreg ciclu romanesc de patru volume – substanţiale, de 4-500 de pagini! – la Editura Junimea din Iaşi, din ciclul intitulat „Cristina – Comedia contemporană”. Admirabilă e puterea de muncă a acestui autor, dar mai ales verva sa extraordinară, pentru că toată această saga surprinde epoca noastră, cu multe divagații în trecut și trimiteri la „bâlciul deşertăciunilor” de azi. Munteanu scrie fluent, uneori cu lirism, alteori cu sarcasm, cu apăsări de tuşe în fixarea psihologiei personajelor, iar naraţiunea sa captivantă străbate dezinvolt spaţii autohtone şi europene, lărgindu-şi permanent orizontul. Sigur că şi multe figuri din Neamţ se regăsesc în această galerie numeroasă şi cred că ea ţine trează lectura „detectivistică” a cititorului. Tot la capitolul proză remarc alte câteva titluri de referinţă. Mai întâi, cartea extrem de interesantă, de ingenioasă, „În drum spre sud”, subintitulată „roman de aventură” de Adrian G. Romila, apărută la Editura Brumar, împletind ficţiunea cu memorialistica, de fapt cu „aventura” textuală şi care îmi întărește convingerea că scriitorul adevărat povesteşte nu despre sine, ci despre o existenţă pe care a trăit-o sau ar fi vrut (putut) s-o trăiască undeva, cândva… în anonimatul istoriei. Apoi cartea de proză „Planuri de viaţă” de Vasile Baghiu, apărută la Polirom, o aplicaţie de asemenea în reţetă textualistă, care pune în discuţie misterul existenţei şi dialogul acesteia cu destinul, fie şi cu riscul sacrificării ficţiunii. Fluentă, scrisă cu melancolii și sarcasm, este și proza lui Petru Frăsilă, „Viața pe tabla de șah”, apărută la Editura Timpul din Iași. O altă carte care consolidează ipoteza mea că 2012 a fost un an al prozei, în Neamţ, reprezintă romanul istoric „Inelul pierdut” de Virgil Răzeşu (Editura Răzeșu), cu o naraţiune bine condusă prin epoci stranii, cu personaje stranii, diverse ca factură, punând efectiv la încercare imaginaţia cititorului. O carte bună de proză, vădind maturitate, este și aceea a lui Emil Bucureșteanu, „Sărutul. Povestiri de dragoste” (la editura Universitas XXI din Iași), al cărei manuscris fusese premiat anul trecut de Societatea Scriitorilor din județul Neamț. La secţiunea dedicată poeziei, sunt de reţinut destule volume de bună condiţie, care au produs evenimente prin lansarea sau prezentarea lor. Încep cu cartea pe care o consider eveniment – „Amin Agapia” de Gheorghe Simon (la  editura Princeps Edit din Iași), cu o scriitură caligrafiată din tremurare de suflet. Oarecum înrudită ca registru liric cu ea este și volumul „Artă și rafinament. Florăria Romantic” de Dorin Ploscaru, la Editura Brumar din Timișoara. Se adaugă alte câteva titluri de reală ținută: „Al nouălea rai! Poeme deasuprarealiste” de Bică Nelu Căciuleanu (la Princeps Edit), apoi doi autori din Roman – Violeta Lăcătușu, cu „Inițiere astrală” și Eugen Stețcu cu „Pânza mov a obsesiei” de Eugen Stețcu (ambele la Editura Crigarux). Se adaugă Mihai Hanganu, cu „Hoinar printre cuvinte” (Universitas XXI), despre care a scris foarte frumos de curând Vasile Popa Homiceanu, „Chipul speranței” de Emil Ariton, la Ed. Corgal Press din Bacău, „În orizont divin” de Olga Elionora Loghin , la Crigarux, „Bolnav de închipuiri” de Victor Stan, tot la Ed. Corgal Press, și „Văzduh de aripi” de Geta Stan Palade, la Ateneul scriitorilor din Bacău. Aș adauga două cărți de poezie ai căror autori originari din Neamț au ținut să împărtășească bucuria evenimentului cu cititorii de aici, – este vorba de romașcanul Florin Vasile Bratu, cu volumul de excepție „Lacome poveri”, apărut la Crigarux, lăudat de reputatul istoric Neagu Djuvara, și de Vasile Cojocaru Filipiuc, originar din Borca, cu elegantul tom „Înțelepciunea din anotimpuri”, la Ed. Universitas XXI, realizare grafică deosebită. Meritorie cu totul este antologia „Scriitori din Neamț”, întocmită de Virgil Răzeșu, cam prea încăpătoare cu unii autori, dar oferind o radiografie, o „poză de familie” generoasă despre cei împătimiți de beletristică în spațiul public nemțean. În domeniul eseisticii, remarc în mod deosebit volumele semnate de apreciatul cărturar și critic de artă Gheorghe A. M. Ciobanu, „Portrete printre rame” (150 de portrete dedicate unor personalități ale lumii artistice) și „Mecena, medic și misionar, Teodorescu” (ambele la Editura Mușatinia din Roman), acesta din urmă dedicat regretatului colecționar din Bârlad, Constantin Teodorescu. De asemenea, merită aduse în atenție „Om și mască” de Gheorghe Hibovski, o lucrare elaborată cu seriozitate, cu o bună stăpânire a conceptelor teatrale, „Dealuri ghindăuane” de Virgil Savin, carte elegantă în stil și tonalitate, scrisă cu multă sensibilitate, despre meleagul natal. N-aș vrea să uit și o carte de memorialistică, „Doamne, ocrotește-i pe români” de Dragomir Oprea (Crigarux), o privire asupra ultimelor două decenii, din perspectiva unui profesor de istorie. Și fiindcă, vrând-nevrând, am depășit puțin sfera literaturii, să-mi fie permis să amintesc și Studiul monografic asupra comunei Tarcău, apărut foarte recent tot la Crigarux, având ca autori pe Constantin Grasu, Mihail Apăvăloaie, Vasile Ene și Iulian Găină, un album impresionant de peste șapte sute de pagini, realizând o bogată retrospectivă a cadrului natural, economic și social, a tradiției și resurselor de creativitate dintr-o așezare reprezentativă pentru ținutul Neamț. O lucrare care ar merita un premiu în materie!  Cum se observă, zestrea este destul de bogată și denotă o viață editorială destul de intensă pe care o avem în județ, compensând lipsa din decorul cultural a doi piloni de bază, Teatrul Tineretului și Muzeul de Artă din Piatra Neamț.

ziarul Ceahlaul

Lasă un răspuns