«

»

Eugen Emeric Chvala – ,,În spatele oglinzii” şi un cald La mulţi ani! la aniversare

volum de poezie apărut la Editura Muşatinia din Roman Ianuarie 2013

În poezia lui Eugen Emeric Chvala există o impresionantă nevoie a rostirii de sine. Fără a fi tributar didacticismului –  din iubire pentru semenii săi, folosindu-se de un ton uşor ironic şi totodată composiv – poetul, dialogând cu sine, socoteşte că „…am nevoie de un ciocan / să sparg ceva unde am…ceva….ceva ce se vrea afară / să respire / să strige / să fie auzit…” (Egoist). Alergarea mereu spre mai bine este în concepţia poetului o luptă care implică o meditaţie asupra destinului: De ce?, Ascuns în noapte, În spatele oglinzii, De ce oare? ş.a.

După ce îşi revarsă durerea, revolta, neputinţa şi protestul faţă de tot ceea ce este în jurul său cu o „causticitate” remarcabilă, se retrage în sine, în acel „poem încă nescris…” în care „e tot ce vreau şi pot …e zidirea / e fulg de suflet ce-şi caută menirea…” unde „glasul fără amăgire…”  devine lumină, devine iubire  (Zbor în doi). (Emilia Ţuţuianu Dospinescu)

*

Eugen.Emerich.Chvala

Eugen Emeric Chvala, este un promotor cultural, interesat de cultură, jurnalism, un poet şi un meloman incurabil.
Volumul de debut În spatele oglinzii al poetului Eugen Emeric Chvala, ni-l înfăţişează pe autor aşa cum este, ascuns în spatele oglinzilor, cu: sufletu-mi greu se-odihneşte pe ţărm/nisip numărând/ clipe de scrum/.
Trecerea timpului ,,îl cerne”, cum însăşi autorul se destăinuia: „mă cerne mereu/ şi marea mă-ntreabă mereu/ de sunt eu…”.
Preocupat de existenţialitatea firească în lumea celor ce stăpânesc cuvântul, el denotă un suflet ce freamătă la fiecare adiere a frunzelor, ce lăcrimează tăcut copleşit de reaua întocmire a lumii. Ştie să se dăruiască, şi să dăruiască.. ne vorbeşte la un moment dat de egoism, dar un altfel de egoism – de la care avem ce învăţa noi toţi, cei din jurul domniei sale: cum să nu fim indiferenţi, să arătăm tuturor că ne pasă.
Eugen Emeric Chvala scrie dintr-un plin sufletesc, este ca o apă curată de izvor ce doreşte a ne chema să ne privim chipurile obosite şi frământate.
De o sinceritate dezarmantă, înconjurat de familie, unde îşi găseşte mereu echilibrul, ştie să înfrunte vremurile prin puterea cuvântului. Fiorul liric, apropierea de divinitate, îl fac tot mai puternic. Are tăria de a dărui din pacea sa, puţină lumină celor din jur. De la suflet la suflet. Iubirea ce îl împresoară la fiecare vers, nu este una formală, ci una pentru oameni, pentru sufletele răvăşite de vremuri…,,să te iubesc…nu pot / o ştii prea bine / mai lasă-mă să cresc / să mă cunosc pe mine // să te sărut…aş vrea / dar nu ştiu cum / şi, recunosc…o vreau demult /aşa cum pasul îţi doreşte drum // să te privesc…ei,da / te soarbe-adânc chiar inima /lacrimi firave îmi mijesc / deşi nu ştiu de vrei…ori ba….”.

Are un stil aparte, inedit în felul în care aşează vorbele, iar sufletul său sensibil vibrează pe acorduri de imnuri cereşti. Şi nu i se poate imputa nimic. O inocenţă lirică ne cuprinde la cunoaşterea poesis-ului său şi un zâmbet… o tandreţe ne învăluie sufletele atunci când îi citim versurile.
Putem vorbi de poezie sau de o proză poetică?
Autorul scrie aşa cum simte, cu sufletul. Atunci când scrie, devine pasăre… doar el purtat de vremi spre eternitate.

Aşa cum el însuşi declara, din dragoste pentru cei dragi; ,,sunt un tip ,,foarte” căsătorit… Dragostea a fost cea care m-a unit cu Liliana şi din această frumoasă Iubire au venit pe lume cei doi copii: Alexandra şi Loredana… pe care le ador. Orice listă de daruri aş face, ar începe cu ele, cu mama mea Maria, cu sora mea şi… de aici lista ar căpăta proporţii nebănuite… iubesc viaţa şi oamenii…nu este un secret…”
Da.. nu este un secret, Eugen iubeşte oamenii şi oamenii îl iubesc, îl respectă pentru ceea ce este el.
Să-i urăm succes la apariţia acestui aşteptat prim volum şi fie ca nunta sa de argint să-l inspire, bucurându-ne cu o viitoare carte. (poeta Mariana Gurza – Timisoara)

 

 

 

 

 

3 comments

  1. mg

    LA MULTI SI BUNI ANI, DOMNULE EUGEN EMERIC CHVALA!
    FELICITARII EDITURII, D-NEI DIRECTOR, PSIHOLOG EMILIA TUTUIANU DOSPINESCU, D-LUI ING. DORIN DOSPINESCU. INCA ODATA ATI DOVADA DE PUTEREA CREDINTEI SI A FRUMUSETII CE VA INCONJOARA !

  2. Eugen Emeric

    miez de noapte – zi

    lacrimile nu-mi dau pace
    imi biciuiesc obrajii
    obositi de vremuri

    de fiecare data cand ma trezesc
    imi impun sa zambesc,
    chiar asa fara motiv
    de fapt
    caut motiv in orice
    si poate nu o sa ma credeti dar..
    chiar reusesc sa gasesc
    si nu doar cateva ci..
    o multime de motive

    ca e lumina sau ca ploua,
    ca e ceata sau ca bate vantul
    ca au inflorit din nou ghioceii din gradina
    si muscatele de la fereastra
    ca e zi sau ca e noapte

    M-am aplecat spre foile albe ce imi asteaptau cuminti creionul proaspat ascutit.
    In ultima vreme nu prea am mai scris .. tacera asternuta peste cuvinte e mai grea decat praful peste care … suflii putin si… s-a dus
    Azi insa.. am plans, am plans mult … DE FERICIRE !!!
    Ma obisnuisem deja cu vesnicul cotidian…perpetuul cotidian, insensibilul cotidian…
    Ma obisnuisem intr-atat incat uitasem sa si visez…
    Zilele pustii au trecut asa… una dupa una…
    Ma simteam batran de parca am trait 10 ani intr-unul singur.
    In noapte , un pian isi linge ranile vechi pocnind usor din clape si vantul suiera….suiera…
    Se anuntase viscol dar nu ninge, doar vantul care suiera mai trezeste cate o cioara din cand in cand si croncane … si croncane
    Putina zapada ce a mai ramas pe pamant nu mai poate inveli frunzisul ce pare ca e scos dintr-o pictura de Grigorescu.
    M-am aplecat cu gandul sa scriu ceva.
    Ce-oi fi vrut sa scriu… nu stiu… gandurile mi-au zburat aiurea departe…
    Mi-am amintit de atatea locuri si oameni. Oh… ce trec anii …
    Azi este ziua Feliciei . Am uitat din nou sa o felicit. Mereu uit, nu pot retine zilele de nastere… am incercat odata dar am renuntat, demult… cunosc atatia oameni care-mi sunt dragi si pe care as vrea sa ii felicit dar.. sunt prea multe zile de retinut si nu pot oricat m-as stradui.
    Si imi pare rau.. imi pare atat de rau cand uit sa aduc un zambet cuiva incat .. i l-as darui pe-al meu . Stiu ca vei spune “nu se poate”, stiu ca nu se poate dar.. as vrea…
    M-am aplecat spre foile albe sa scriu ceva despre aceasta zi care in mod normal nu ar fi avut pentru mine, personal nici o prea mare insemnatate. Maine e ziua mea. Azi…nu.
    A fost insa sa fie ca norii sa ma doreasca. A fost sa fie ca norii sa-si doreasca ca eu sa dantui pe ei fericit.
    Si … asa a si fost . Daca ma gandesc bine inca mai sunt cu un picior acolo.. sus…
    Am urcat si coborat.. pentru ca sa urc din nou…
    M-am aplecat sa scriu despre oameni si ganduri. Sa scriu despre foile albe prafuite de vreme si despre … mine. Despre visele mele, despre sperantele mele ce acum isi cer dreptul la zbor.
    Am plans azi cum nu am mai plans de la nasterea Loredanei… normal, tot de fericire !!!
    “Si baietii plang cate-odata” , da.. e real. De ce n-ar plange daca au motive ?
    Azi un prieten, Iulian mi-a scris asa “ce mandru o sa fiu cand la scoala o sa se studieze poeziile tale si eu o sa le spun ca te cunosc si ca suntem nascuti pe aceeasi data :) )”
    si lacrimile mi-au udat obrajii azi pentru a nu stiu cata oara… Nu o sa imi studiezi copile niciodata poeziile la scoala dar numai faptul ca ai gandit asa merita lacrima recunostintei mele.
    Lacrima ce o impart in mii si mii de particele ce vor inmulti dragostea mea precum painea impartita de Mantuitor La Cina Cea de Taina .

    Multumesc Musatinia !
    Multumesc distinsa si draga a sufletului meu de om simplu, nealambicat, Emilia Tutuianu Dospinescu ! Multumesc Dorin Dospinescu ! Multumesc Mariana Gurza ! Multumesc Sandu Catinean !
    Aveti acum in fata albelor foi de hartie un om fericit, un om care isi va aminti in toate rugile sale de cei care i-au tulburat clipa daruindu-i LUMINA !

  3. mariana stanciu danaila

    Felicitari ,pentru album,sunt versuri care arata iubirea pentru oameni ,pentru suflet,pentru familie care este nemasurata,dusa la extreme.O poezie de suflet pentru suflet,Felicitari familiei pentru cadou ,lacrimile sunt firesti,arata frumusetea sufletului ,lacrimi de fericire. ,,LA MULTI ANI FERICITI SI BINECUVANTATI ! LANGA CEI DRAGI SUFLETULUI.

Lasă un răspuns