«

»

Scriitori din județul Roman– fişe de dicţionar: litera F/G (autor Constantin Tomşa)

 

harta-roman


 FÂNTÂNĂ Constantin (24. 01. 1931-d. 2005, Roman.)

 A frecventa şi a absolvit Liceul Militar din Iaşi (1941-1948). La vârsta de 18 ani a fost deţinut politic (1949-1955), pe motiv că a uneltit contra ordinii sociale. În 1956, se înscrie la Facultatea de Matematică – Fizică din Iaşi, dar va fi exmatriculat (1957). Va termina totuşi Facultatea abia la vârsta de 40 de ani şi va lucra, până în 1991, la Centrul de Fizică a Pământului şi Seismologie, coordonând activitatea Observatorului Seismologic de la  Muntele Roşu. A debutat editorial la 70 de ani, cu romanului Sentinţa.

OPERA: ■ În volum: * Sentinţa, Roman, 2002; REFERINŢE: ■ În volume * Gheorghe A. M. Ciobanu, Scrieri II.

 APRECIERE

 «Sentinţa» este o sensibilă autobiografie de adolescent, disimulată într-un roman tandru şi eroic , care închide în paginile sale destinul unei întregi generaţii exterminate de comunism. «Debutantul» de aici este de fapt un narator versat, care ştie să îmbine precizia arzătoare a amintirii cu o tehnică savant-romantică. O carte-surpriză nu datorită vârstei paradoxale a autorului, ci acuităţii uimitoare a memoriei sale comportamentale.  (Romulus Rusan) ■

 

                                                           *

Paul FindrihanFINDRIHAN Paul (18. 06. 1938, Icuşeşti, Roman – 22. 07. 2004, Piatra-Neamţ)

 A absolvit Liceul (azi, Colegiul Naţional) RomanVodă, apoi Facultatea de Filologie – Istorie a Universităţii Bucureşti (1960). A fost profesor şi director la Săbăoani, Neamţ, iar între 1966 şi 1998, secretar literar al Teatrului Tineretului din Piatra-Neamţ, considerat unul dintre principalii întemeietori ai prestigiului acestei instituţii, datorită contribuţiei sale la trasarea liniilor directoare ale politicii culturale a acesteia şi a muncii pentru punerea lor în fapt şi pentru ca lumea să cunoască aceste fapte. Este autor (în colaborare) a primului corpus de documente privind activitatea Teatrului Tineretului, unanim apreciate de critica de specialitate (Remember, Breviar şi TT). A fost membru în comisia de redactare a unui Lexicon al teatrului românesc şi a editat – singur sau în colaborare – în perioada 1984-1989 Revista Zig-Zag, mijloc de publicitate a activităţii teatrului şi sursă fundamentală de venituri pentru supravieţuirea instituţiei în perioada autofinanţării. Autor (în colaborare) al unor lucrări dramatice pentru repertoriul Teatrului Tineretului: A participat activ la realizarea mai multor ediţii ale manifestării cu public, Antologia Scriitorilor Români Contemporani şi a Colocviilor critice. Pentru întreaga activitate în domeniul teatrului, a fost distins cu Premiul Inspectoratului pentru Cultură Neamţ (1997). A colaborat la Revista Ateneu, luând atitudine împotriva veleitarilor şi pledând pentru o literatură adevărată Iată, câteva opinii exprimate în publicaţia de la Bacău: Dintr-un cenaclu ies atâţia scriitori câţi au intrat. sau  Scriitorul adevărat se descoperă singur. şi Apariţia unei reviste a cenaclurilor literare mi se pare o calamitate. A fost prezent şi în paginile publicaţiilor locale, în special, ale ziarului Ceahlăul şi ale Revistei Asachi.

OPERA: ■ În volum: * Vrăjitorul din Oz, după Frank Baum (1968) (în colab.); * Mihai Viteazul (1979) (în colab.). ■ În periodice (selective): Apostolul: * 14-15; *  16-17/2000; * 42; * 44/2002; * 52/2003; Asachi: * 2/1992; * 4/1992; * 5/1992; *  6/1992; * 8/1992; * 9/1992; * 10/1992; * 11/1992; * 12/1992; * 13/1992; * 14/1992; * 15/1992; * 16/1992; * 43/1993; * 17/1992; * 18/1992. Ateneu: * 5/1972. Ceahlăul: * 1027/1971: Centenar Ion Creangă: * decembrie 1989.

REFERINŢE: C.: * 308/15. 02. 1969; * 62/2004;

 

APRECIERE

        Paul Findrihan va rămâne în conştiinţa lumii teatrale româneşti exact ca ceea ce a fost: un intelectual de marcă. (Mircea Zaharia) ■

                       

                                   *

GĂLUŞCĂ Constantin (1890, Roman – 1 922, Bucureşti)

 După studiile primare şi secundare, efectuate în localitatea natală, va absolvi Facultatea de Litere şi Filozofie din Bucureşti, după care efectuează un stagiu de specializare la Universitatea din Halle (Germania). Ca profesor, a funcţionat la Liceul Roman-Vodă din Roman şi la alte şcoli din Bucureşti şi Cluj, fiind un apropiat şi colaborator al lui Sextil Puşcariu. A elaborat lucrarea Psaltirea Slavo-Română (Slavisch-Rumanisches Psalterbuchstuck), Halle, 1913. A colaborat la elaborarea Dicţionarului limbii române (Bucureşti, 1913), proiect al Academiei Române, realizat de Sextil Puşcariu. ■

 

GEORGE DIN MOLDOVA (1)

(G. CAIZERLIU)

 

S-a născut, probabil (2, în 1910, la Roman. Se mută cu părinţii (funcţionari) la Bacău. Elev la Şcolii Nr. 2 şi la Liceul Ferdinand I, apoi va frecventa li absolvi Facultatea de Drept (1933). Se întoarce în oraşul natal şi va lucra în magistratură. Cu fratele său, ing. Artur Caizerliu, va edita, la Bacău, prima revistă de rebus din Moldova, Sfinx, revistă bilunară de jocuri distractive (1939-1940). A debutat în Bacăul (1935, cu versuri umoristice). Colaborează la publicaţiile: Înainte, Jocul nostru, Luptătorul, Rebusismul, Revista distractivă, Rebus magazin, ş. a. Eroii creaţiilor satirice sunt din domeniul magistraturii (Tutelar la tribunal, / Dar acasă, în ce hal! / cu iubita lui Marcelă, Tutelaru-i sub tutelă!), dar şi din lumea politică şi viaţa de zi cu zi (Ce e val ca valul trece, / Repede sau pe-ndelete… / Numai valul de scumpete / Stă pe loc şi nu mai trece!).. Două din creaţiile sale dramatice au fost jucate la Bacău (1947): Pasagera din biroul de mişcare şi Frumoasa adormită din castelul fermecat (a doua, în colaborare cu Alex. Şendrea)  Se pare că, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, refugiat la Câmpulung-Muscel, s-a întâlnit cu Tudor Muşatescu, care îi va scrie o prefaţă (21 mai 1945) pentru singurul său volum publicat, apreciind: Tânărul acesta plesneşte  de talent. În culegerea Plaiurile Bistriţei (1956-1958), este prezent cu basmul Povestea luminii şi Dănilă Prepeleac, dramatizare după Ion Creangă, alături de autori din Regiunea Bacău. Au rămas în manuscris multe pagini cu versuri satirice şi piesa de teatru. OPERA: În volum: * Aduse din condei… (epigrame), (f. l; f. ed.; f. an) [Câmpulung-Muscel] (pref. Tudor Muşatescu);  REFERINŢE: În periodice: * Ultima oră, Bc., 182/16. 02. 1995; * Deşteptarea, 31. 03. 1998.*  3790/29. 10. 2002; În volum: * Pătrar, Publicaţii băcăuane; * Delasabar, Şi-au găsit Bacăul…; * Donea, Ateneu 40;* Budău, Bacăul, 2004. ■

 

_______________

1 ) A nu fi confundat cu Gheorghe din Moldova (pseud. lui George Kernbach)

2) Conf. Eugen Budău, Bacăul literar, 2004, p. 258

 

*

GHEORGHIU Virgil (23. 03. 1903, Roman – 7 ‚. 03. 1977, Bucureşti)

 Scriitorul şi muzicianul romaşcan s-a născut în familia ofiţerului Miltiade Gheorghiu. Frecventează clasele primare şi primele clase liceale la Roman, apoi la liceele Nicolae Filipescu (Mănăstirea Dealu) şi Gheorghe Lazăr (Bucureşti). Ia lecţii particulare de pian (1923-1925) şi urmează Conservatorul din Bucureşti (1925-1926). Studii muzicale la Viena 1928-1930) şi la Paris (1930-1932). Debutează cu un volum de versuri, mai puţin originale (Cântările răsăritului, 1925). În anii ’20 ai secolului al XX-lea, se află printre cei care editează revistele avangardiste Prospect şi ▪ XX. Literatură contimporană, Iaşi, 1929. Ca student, ia contact cu cercurile avangardiste (de la Lăptăria lui Enache/Secol). Colaborează cu versuri suprarealiste la revistele:unu (nr. 8/12. 1928, 14, 15, 17, 19/1929 şi 23/03. 1930), apoi, după îndepărtarea sa de mişcarea suprarealistă, trece pe la Cenaclul Sburătorul, fiind apreciat de Lovinescu, pentru literatura de factură simbolistă. Colaborări cu versuri la Adevărul, ziar democratic cu foileton literar şi suplimente literare, Iaşi, 15. 12.1871 – 15. 04. 1872; Bucureşti, 15. 08. 1888 ~ 31. 03. 1951; Azi, revistă română de literatură, critică de artă, Bucureşti, mart. 1932 ~ 8. 09. 1940; Bilete de papagal, Bucureşti, 2. 02. 1928~02. 1945; Caet, lunar de literatură şi artă nr 3, Râmnicu Sărat, iulie-august-septembrie, 3 nr.), Claviaturi, caier lunar de poezie, Braşov, mai 1941~ iunie 1941, 14 nr.; Discobolul, Bucureşti, septembrie 1932-mai 1933; Fapta, gazetă de ţinută, informaţie şi documentaţie românească, Bucureşti, 25. 02. 1943-4. 03. 1948; Floarea de foc, Bucureşti,, 6. 01. 1932~2. 07. 1936; Gândul nostru, artă, literatură, Iaşi, 1. 12. 1921~mai 1928; Lumea românească, ziar democrat de atitudine şi informaţii, Bucureşti, 2. 06. 1937-11. 02. 1939; Spectator, almanahul teatrelor, Bucureşti, 1944; Ulisse, revistă de literatură 15. 05. 1932~ian. 1933, 3 nr.; Zodiac, revistă literară, Bucureşti, ianuarie 1930-npv. 1931 ş. a. Scrie cronica muzicală la: Lumea, săptămânal literar, artistic, social, Bucureşti, 23. 09. 1945-16. 06. 1946; România literară, evistă tradiţională, 2. 04. 1939-12. 05. 1940, supliment al cotidianului România (1938-1940); Spectacolul, săptămânal de artă, Bucureşti, 29 sep.-22. 12. 1940, 13 nr. şi cronica concertelor la Jurnalul de dimineaţă, Bucureşti,14. 11. 1944-1945. Atât critica, dar şi poetul însuşi consideră volumul de poezii Febre (1933), un nou debut, în care rezonanţele din Bacovia sunt evidente. Cărţile următoare îi vor aduce trei premii ale Societăţii Scriitorilor Români, pentru sonet (1932, 1935), pentru poezie (1942) şi Premiul Fundaţiilor Regale (1935). Au urmat şi alte volume, toate reţinând atenţia criticii, părerea, aproape unanimă, fiind că poezia faunescă, din volumele Cântece de faun (1940), Trezirea faunului (1973) şi Cântece finale de faun (1977), pune cel mai bine în valoare talentul, modalităţile de expresie şi afinităţile autorului. După propria mărturisire, Virgil Gheorghiu s-a considerat, ca structură, tradiţionalist, iar ca năzuinţă, modernist. De prin 1942, când editează lucrarea Din muzica şi viaţa compozitorilor, începe o lungă carieră în domeniul muzicii din care consemnăm un studiu monografic dedicat lui George Enescu, un manual de iniţiere muzicală şi multe cronici muzicale, în diferite publicaţii. După război, activitatea literară se diminuează, Virgil Gheorghiu fiind pianist la Filarmonica din Bucureşti (1948-1967). Pentru amănunte interesante despre relaţia lui cu mişcarea avangardistă, recomandăm articolul lui Emil Nicolae din Realitatea media din 20. 09. 2010.

OPERA: ■ În volum: * Cântările răsăritului, pref. Demostene Botez, Iaşi, 1925; * Febre, Bucureşti, 1933; * Marea vânătoare, Bucureşti, 1935; * Tărâmul celălalt, Bucureşti, 1938; * Cântece de faun, Bucureşti, 1940; * Pădurea adormită, Bucureşti, 1941; * Din muzica şi viaţa compozitorilor, pref. Ionel Teodoreanu, Bucureşti, 1942; * Un muzician genial: George Enescu, Bucureşti, 1944; Iniţiere muzicală, Bucureşti, 1946; * Poeme, Bucureşti, 1966; * Acul de cravată, Bucureşti, 1966; * Poezii, pref. Camil Baltazar, Bucureşti, 1968; * Curent continuu, Bucureşti, 1968; * Ţinută de seară, Bucureşti, 1970; * Trezirea faunului, pref. Şerban Cioculescu, Bucureşti, 1973; * Sonete, Bucureşti, 1975; * Cântece finale de faun, pref. Şerban Cioculescu, Bucureşti, 1977; * Poezii, 1928-1977, îngr. Elis Buşneag. Pref. Valeriu Râpeanu, Bucureşti, 1986; Traduceri: B. Champigneulle, «Istoria muzicii», Bucureşti, 1942; ■ Antologii: * Ante, O antologie;

REFERINŢE: ■ În periodice: ALA.: * 907/1938; ASC.: 48/1993; LCF.: * 44/1967; * 44/1973; * 15/1976; R.: * 3/1967; RL.: * 21; * 32; * 39/1932; * 2; * 7/1974; * 11/1977; * 44/1986; TR.: * 47/1968; * 37/1970; * 12/1978; VR.: * 3/1967; ■ În volume: * Constantinescu, Scrieri III; * Perpessicius, Opere VII; * Boz, Cartea; * Cioculescu, Aspecte; * Lovinescu, Ist. lit. rom. cont.; * E. Lovinescu, Aquaforte, 1941; * Streinu, Pagini; * Călinescu, Ist. lit. (1941); * Negoiţescu, Scriitori; * Manolescu, Metamorfozele; * Piru, Panorama; * Rotaru, O ist. II; * Crohmălniceanu, Literatura II; * Negoiţescu, Ist. lit.; * Dicţ. esenţial; * Micu, Ist. lit.; * Dicţ. analitic; * Opriţă, Anticipaţia; * 9 pentru eternitate, 4 martie 1977; * Hangiu I., Dicţ. al presei lit. (dpl); * Prangati, Dicţ. oamenilor din Neamţ.; * Dicţ. general E/K (dgl.).

 

APRECIERE

 …Însă cea care pune cel mai bine în valoare talentul, modalităţile de expresie şi afinităţile ale autorului este poezia faunescă, din volumele «Cântece de faun» (1940), «Trezirea faunului» (1973) şi «Cântece finale de faun» (1977). În mod surprinzător, autorul nu urmează linia modernist-simbolistă din egloga lui Mallarmé şi din preludiul lui Debussy, ci preferă să se apropie de poezia bucolică a Antichităţii elene, interesat, în primul rând, de cântarea naturii înconjurătoare şi de ritmarea succesiunii anotimpurilor cu vârstele fiinţei. (Cristina-Martha Balinte) ■

 

*

GHERMAN Cornelia (14. 03. 1964, Roman)

 S-a născut în familia de cadre didactice a Mariei şi a lui Gheorghe Gherman. A frecventat clasele primare la Şcoala Nr. 1, clasele gimnaziale la Şcoala Poieni, Comuna Roşiori, apoi Liceul Pedagogic, toate în Judeţul Bacău. Este absolventă a Facultăţii de Sociologie – Pedagogie a Universităţii Spiru Haret, Bucureşti, cu un master în Management Organizaţional şi al Resurselor Umane, dar predă ca învăţătoare la Şcoala cu Clasele I-VIII Nr.6, Roman. A colaborat la Revista Interferenţe didactice, Bacău, redactor la revista pentru elevi Clopoţel (2007-2010) şi membru în colectivul de redacţie al Revistei Didactica (2008-2009)

OPERA: În volum: * Biserica «Sfântul Gheorghe» din Roman 1768-2008, Bacău, 2008 (în colab.); * Biserici de lemn din judeţul Neamţ, Bacău, 2010 (în colab.); * Medierea conflictelor în şcoală, Bacău, 2010 (în colab.) ■

 

                                *

 

Tudor GhideanuGHIDEANU Tudor (30. 03. 1938, Cordun, Roman)

 

După absolvirea cursurilor primare şi secundare, a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie din Iaşi, unde, după absolvire (1963), devine cadru didactic urcând toate treptele ierarhice până la cea de profesor. Doctor în filozofie (1972) şi şef de catedră (1977-1985). A debutat publicistic cu Fugile şi Minciuni pozitive, în Iaşul literar (1966). A colaborat la revistele literare ▪ Ateneu, Bacăi aug. 1964 ~;▪ Convorbiri literare, Iaşi, mai 1970 ~; ▪ Cronica, Iaşi, 12. 02. 1966 ~; precum şi în cele de specialitate. Editorial a debutat cu Percepţie şi morală în fenomenologia franceză (1979). În 1991, a fost distins cu Premiul Vasile Conta al Academiei, pentru contribuţia sa la elaborarea şi coordonarea mai multor volume colective printre care şi Istoria filosofiei româneşti (1985). În 1992, devine membru al Institutului Mondial de Fenomenologie (SUA). Una dintre cărţile de referinţă ale lui Tudor Ghideanu este şi Melchisedec Ştefănescu, lumina ortodoxiei româneşti, în care autorul se dovedeşte un bun cunoscător al vieţii înaltului prelat ortodox, un cercetător atent şi acribios al operei acestuia, în relaţie cu alte opere de mare interes din istoria culturii româneşti. Ca unul ce a editat opera de căpetenie a lui Melchisedec Ştefănescu, Tudor Ghideanu dedică mai bine de jumătate din paginile acestui volum primelor două părţi ale studiului analizei celor două cronici: Chronica Huşilor şi Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman, demonstrând că fiul preotului Petru Ştefănescu din Gârcina, format la vetrele de cultură spirituală din apropierea locului natal, intronizat episcop al Romanului în ziua de 3 aprilie 1879, a fost hărăzit de Dumnezeu cu geniul vederii enciclopedice: istoric, teolog, lingvist, geograf, poliglot, filosof, folclorist […] estetician şi critic de artă. Argumentaţia este susţinută cu citate desprinse din opere de certă valoare, de la Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, la monografia preotului mitropolitan Scarlat Porcescu, precum şi a unor documente emise de cancelariile domneşti ale lui Alexandru cel Bun, Ştefan cel Mare, Petru Rareş, ale altor domni cu nume mai puţin răsunătoare, toate aceste surse fiind folosite şi de Episcopul Cărturar. Mai mult, autorul nu se limitează la o descriere liniară a ideilor şi a argumentaţiei lui Melchisedec, ci îşi prezintă opiniile proprii, fiind de aceeaşi părere sau nu cu anumite chestiuni puse în discuţie, dând anumite explicaţii întregitoare, referitoare la anumite documente din diferite epoci istorice, documente mai puţin cunoscute de către potenţialul cititor.

OPERA: * Conştiinţa filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin , 1981; * Anamnesis sau Treptele aducerii-aminte, 1987; * Temeiuri critice ale creaţiei, 1988; * Terra Genitrix – Spiritualitate românească, 1998; * Ekpirosis sau Posesia focului, 1999; * Odysseea conştiinţei filosofice moderne şi contemporane I-III, 1999; * Existenţialismul – Comedia umanistă a secolului XX, 1999: * Filosofie şi creaţie la Jean-Paul Sartre, 1988; * Filosofia moderna si postmoderna, 2003; * Filosofia criteriului si timpul funciar, 2004 * Filosofia lui Eminescu, 2004; * Adversus Heresis. Filosofie creştina si dialog cultural, I-II, 2007-2008; * Sensul teandric al iubirii, 2007; * Melchisedec al României (colab. Preda Ghideanu), 2007; * Splendoarea bucuriei în ontologia trinităţii, 2008; * Filosofia criteriului şi timpul funciar, 2008; * Melchisedec, lumina ortodoxiei româneşti, 2009; REFERINŢE: * Prangati, Dicţ. oamenilor din Neamţ; AP.: * 114, 115/2009; * 138/2011; ATZ.: * 11/2010; Evenimentul, regional al Moldovei: * 28.10. 2008.

 

APRECIERE

 Între lucrările ierarhului-cărturar, care au rămas multă vreme sursă de cercetat, este şi «Cronica Romanului». Lucrarea a trezit interesul profesorului Tudor Ghideanu care s-a aplecat cu răbdare şi migală asupra textului, dându-i o nouă coloratură şi o nouă direcţie. Editarea în haină nouă a acestei opere nu este întâmplătoare. Ea apare în anul când Episcopia Romanului împlineşte şase secole de la prima atestare documentară. (Ioachim Băcăuanul) ■

***

Fişe de dicţionar ale câtorva scriitori născuţi/trăitori în localităţi din istoricul Judeţ Roman, abuziv desfiinţat de administraţia comunistă după Al Doilea Război Mondial. Prezentele fişe se vor regăsi într-un dicţionar alcătuit de noi şi care, probabil, va fi publicat până la sfârşitul anului 2015. Dacă cititorii au şi alte date referitoare la iniţiativa noastră, îi rugăm să ni le facă cunoscute, iar noi ne obligăm să le folosim în forma finală a dicţionarului nostru şi să menţionăm numele colaboratorilor. (autor: Constantin Tomşa)

 

                      

 

 

Lasă un răspuns