«

»

Lucian Iosif Cueşdean – Onomatopee rumâno-daco-geto-tracice şi corespondente în limba engleză

345 cuvinte onomatopee rumâno-daco-geto-tracice, din epoca pietrei, de la omul primitiv (sunt subliniate doar onomatopeele ce au un corespondent onomatopeic în engleză, pentru a nota diferenţa între noi şi ei, occidentalii) :
1.-A a!–ABA–AH ah!–AHA oh I see!–AHO AHO- -ALA BALA–ALELEI–ALELUIA hallelujah!–AOLEO oh my! –AU! ah! ouch!–AUIT –AUU–ĂĂ, no!–BAU wow!–BAU-BAU –BOC knock –BOCĂNIT knock, hammer, clamp–BEHEHE baa, bleat –BONCA BONCA–BONCĂNIT–BÂJBÂJ—BONDAR bumble bee–BÂR–BÂRA BÂRA–BUF bang–BÂŢ–BÂŢÂIT jitter, shiver, fidget–BALANG–BĂLĂNĂGĂNIT to ring, to toll, to dangle–BĂLĂBĂNEALĂ to dangle, to swing, to totter–BÂZ buzz–BANG bang–BLEAŞC–BOLBOROSIT babble–BULBUC bulging–BURDUZ–CAŢ–CÂŢ–CEA right!–CHELAU yelp–CHIŢ, CHIŢ squeak–CIOC, CIOC knock, knock–CIOCABOCA–CIOCĂNIT hammering, knocking, pecking–CIOCNET clink, touch, clash–CÂR–CÂRA–CÂRÂIALA croaking, bickering–CÂRÂIT croaking–CÂR MÂR–CRA, CRA–CLING, CLING– CLINCHET clink–CIRIP CIRIP chirep, twit–CIRIPIT chirping, twittering–CRAC crack–CRONCANIT croak–CUCU cuckoo—CUCURIGU cock-a-doodle-doo —DANG —DANGĂT toll —DĂNGĂNIT —DEH —DING,DANG —DUP—-DUPĂIT—-DURA, DURA head over heels, to turn somersaults—-DURDU— DURUIT rumble — E –EH why!, well! —EHE —EI hey! –ELEI——FA! You! —FÂL, FÂL —FÂLFÂIT fluttering —FÂRN —FÂRNÂIT twang, snorting —FÂŢ, FÂŢ —FÂŢA, FÂŢA —FÂŢÂIT movement, fidgeting, affectation —FÂS —FÂSÂIT fizz —FÂŞ —FÂŞÂIT swish—-FLEAŞC—-FLEAŞCĂ flop, flabby —FLEŞCĂIT flagging —FLEOŞC —FLEOŞCĂIALA—-FLEŞCĂREALĂ
—-FLEŞCĂRAIE—-FOJGĂIT—-FOFOLOG—-FOLFĂIT
—-FONFĂIT twang speaker—-FORNĂIT snort—-FOŞNET swish—-GAGA—-GĂGĂIT—-GÂGÂIT gaggle—-GÂFÂIT to pant—-GÂLGÂIT gurgle—-GÂNGURIT babbling, cooing—-GÂZĂ—-GHIORĂIT—-GHIORŢ—-GOGÂLŢ—-GROHĂIT grunting—-GUIŢ squeaking—-GURLUIT—-HA!—-HAC—-HAHAHA hahaha—-HAI come on! Let’s go!—-HAIDA DE—-HAIT heigh-ho—-HAM HAM—-HĂMĂIT barking—-HAP
—-HAPAHAPA—-HĂPĂIT—-HARCEA PARCEA to destroy, to play ducks and drakes with; —-HARŞTI—-HARHĂT—-HARŢ—-HARŢĂ—-HARŢAG quarrel, squabble—-HARŞT
—-HĂI— HĂIS left!—-HĂLĂLĂIT —HĂRMĂLAIE hubbub, harum-scarum —-HAU HAU— HĂUIT —HĂULIT—-HÂC —HEI you!—-HEHEHE —HEHEI—-HIHIHI—-HÂHÂH—-HAŢ—-HAŢA HAŢA —-HÂŢÂNAT jolt, jerk, shaken
—-HÂR—-HÂRA—-HÂRĂIALÂ rattling—-HÂRÂIT rattling, wheezing, growl—-HÂRŞ—-HÂRŞTI—-HÂRŞÂIT—-HÂRŢA PÂRŢA—-HÂŞŞ—-HM—-HO stop!—-HOHOHO HOHOHO—-HODOROGA—-HODOROGIT rumbled, old fogy
—-HODORONC TRONC unawares, suddenly—-HODORONCA TRONCA—-HOP hop, pothole, obstacle—-HOP HOP—-HOPA HOPA—-HORCĂIT death rattling—-HUIET rumble, din, roaring—-HUIDEO to boo—-HUO—-HURDUCAT shaken —-HURDUCĂIT—-HURDUZ—-HURUIT rumble, rolling—-HUŢA to balance—-IA come!, now!, let us se, just like this—-IACA—-IACĂTĂ look—-IAUZI listen!—-IEH—-IHA—-IHI—-ÎH—-IOC not at all—-IOTE let us see!—-IRA—-IUI it hurt!—-IUIU—-IUIUHAIIUIU—-IUPAIDIA, IUPAIDA—-ÎH yes—-LĂLĂIALĂ stagnate—-LĂLĂITĂ—-LINCA LINCA—-LIPA LIPA—-LIPĂIT—-MAC MAC—-MĂCĂIT quack
—MIAU mew—-MIEUNAT mew— —MIORLĂIT to mew — MIORLAU mew —MIURCĂIT—-MÂR—-MÂRÂIT growl—-MOLFĂIT to munch, to mumble—-MOR, MOR—-MORFOLIT —-MORMĂIALĂ—-MORMĂIT grumbling
—-MURMUR murmur, purling—-MURMURAT murmur, grumble—-NA here you are!, ah!, well I never!, take!—-NA, NA, NA—NANI hush-a-bye, to go to the land of nod—-O oh!
—-OA! How good! It’s to much!—-OAC OAC croak—-OF oh! alass!—-OH oh!, —-OHO quite!, I see!, and how!—-OHOHO—-OHA never!—-ONĂNĂIT—-ORĂCĂIT croak—-PAC poc!—-PAF to nonplus, to flumox—-PĂI well, why—-PĂI DE wel what did I tell you?—-PĂCĂIT—-PĂCĂNIT—-PIC—-PIC PIC—-PIRUIT—-PIS PIS—-PISCUIT—-PIŞ—-PIŞ PIŞ—-PIU
—-PIU PIU—-PIUIT—-PÂC—-PÂRŢ—-PÂRŢA PÂRŢA—-PÂS—-PÂŞ PÂŞ—-PÂLPÂL—-PÂLPÂIT flicker—-PLEAŞC—-PLEOSC to splash, to smack—-PLICI—-POC pop!, bang!—-POCĂNIT burst—-POCNET burst, crack, report—-POP—-PST—-PUF PUF—-PUFĂIT puff—-PUFNIT burst out laughing—-RA—-RAP RAP—-RĂPĂIT rattle, pattering—-RÂCÂIT scrape—-RÂGÂIT belch wind—-RONŢ—-RONŢĂIT crunch
—SCÂRŢ –SCÂRŢÂIT scratch, creak — -SCRÂŞNET gnash of teeth! —SFÂRLĂ fillip —SFÂR sizzle —SFOR, SFOR— SFORĂIT snoring, snorting –SSS —-SÂC —SÂSÂIT to hiss, to lisp –SMAC —ST! —ŞFICHI lash, sting—–ŞFICHIUIT —ŞÂŞÂIT —ŞO hark!, hoiks! —ŞONTÂC to limp, to hobble –ŞUIET whistling —ŞUŞOTIT whisper —ŞUŞUIT —TA, TA —TAC — TĂCĂIT –TARAM
—TEA – TII —TIC, TIC –TICĂIT to throb, to go pit-a-pat, to tick —TICTAC —TILING —TING –TÂR, TÂR–TÂRÂIT dragged, pulled along —TÂRÂŞ crawling, creeping —TÂRÂŞ GRĂPIŞ by hook or by crook –TÂRŞÂIT –TOC, TOC knock! —TOCABOCA –TRANC pop! —TRONC thud!, well I never! —TRONCĂNIT –TRANCA-FLEANCA moonshine! Fiddlesticks! –TROPA— –TROPĂIT trampling, clatter of hoofs- —-TROSC thud!, thump!, slap! —TROSNET pop, crash —TROSNIT cracked, hit, crash –ŢA —ŢAC –ŢANC –ŢINGHILING –ŢÂŢ —ŢIU —-ŢIUIT whizz, ping, tingle —ŢÂR
—ŢÂRÂIT to drizzle, to mizzle, to chirp, little by little
—ŢÂŞT to gush, to spout —ŢUŞTI to spring out, to rush out —ŢÂŞ –ŢÂŞNET rush out —ŢOC —ŢOCĂIT smacking, kissing —ŢOP — ŢOPĂIT hopping, jumping —UA wow –UF ugh! Well! Alas! — UGUIT –UHU —-UI! Look there! —UIUIU —UIDEO —UŞ
–VAI oh dear! Poor me! –VAIET groan, lamentation –VÂJ —VÂJÂIT whistle, whizzing, to ping, to buzz
—VUIET rumble, din, roaring —VIUM —ZANG —ZAP ZAP ZAP —ZÂNG ZÂNG ZÂNG —ZBÂR —ZBÂRNÂIT buzz —ZDRANG —-ZDRANGA ZDRANGA —ZDRĂNGĂNIT thrum, rattle —ZDRONG —ZDUP thud, thump! —- ZDUPĂIT —-ZEXE —ZGÂLŢ jolt, jerk, to shake, to tremble with fever —ZGÂLŢÂIT —ZĂNGĂNIT clanging, clank, to clatter —ZÂZÂIT
—ZORNĂIT clang, clank, rattle, jingle —ZUM ZUM —ZUMZET —ZUMZĂIT buzzing —ZUP —ZURUIT —ZVÂC —-ZVÂCNET throbbing, beatting, jumping, pulsing
345.-ZVÂR to fling, to hurl
Din acest tabel rezultă că românii au 345 onomatopee şi englezii, doar vreo 100.
Aproximativ 40 sunt asemănătoare cu ale noastre şi 14 sunt identice.
Putem deci afirma că româna are onomatopeele ei specifice, deosebite de onomatopeele altor limbi.
Oricine este tentat să creadă că aceste sunete ale naturii există la fel în toate limbile pământului şi totuşi onomatopee internaţionale sunt puţine, cum ar fi HOHO, HAHA, HOP, MIAU, HAM, MOR MOR, PIS PIS, PIŞ, AH, UF, IAI, OIVEI, TIC TAC.
Ele nu formează la alţii cuvinte derivate, decât rareori, cum ar fi KNOC, echivalentul englez al lui POC românesc (P->CN), de fapt o inversare pentru a POCNi, precum ALB, BLAc (negru).
În alte limbi europene, derivarea din onomatopee este o excepţie, pe când în română compunerea onoatopeică este aproape o regulă.
Greaca, latina şi germana nu au sunetul Î, (Â), ele debarasându-se de un sunet urât din punctul de vedere al poeţilor Romei şi al formatorilor de limbi literare.
PAC, POC, sunt cuvinte ce aparţin numai limbii române, deoarece ele au derivate doar în română.
Francezul, germanul şi rusul spun, ”face POC”, dar nu ”a POCNI”, POCNER, POCNOVATI nu există.
Nici un alt european nu înţelege a BÂZÂI, a TÂRÂI, HÂRTOAPĂ, HÂRLEŢ, GHIORĂIT, FLEŞCĂIT, HODOROGIT, etc.
Ele pot avea o vechime de peste zece mii de ani şi mai bine.

 

 

 

http://solif.wordpress.com/

Lasă un răspuns