«

»

De la Timişoara, rostim şi noi: La mulţi ani, limba noastră cea română!


In consonanta cu alte multe puncte geografice si de suflet, unde s-au rostit in numele limbii romane cuvinte din inima si s-au activat/reactivat fire invizibile pe coordonata national- sufleteasca, la Timisoara, in avans, pe 27 august.a.c. Cercul Militar a gazduit o prima serie de actiuni menite sa lege lantul celor din Bucegi si din lumea larga.

In prima parte a intalnirii la care au participat si doi reprezentanti ai Asociatiei Constantin Brancusi sositi de la Paris, am aflat cum se leaga in diferite zone ale lumii initiativele trairii sentimentului de apartenenta la un spatiu si o cultura, avand, purtand in inimi o limba strabuna, comuna noua.
A urmat apoi, intreventia secretarului cenaclului literar, „Constantin Brancusi”, de data aceasta cu sediul in orasul de pe Bega, in care s-au mentionat o multitudine de puncte ale unui proiect de anvergura. Au fost citate argumente forte ale interculturalitatii.
Astfel, datorita unor proiecte cu finantare europeanea, in perioada unui an intreg, au avut loc, diverse intreferente cu romanii din Valea Timocului, din Bulgaria sau din Banatul sarbesc. Toate pot face istorie pe ideea de continuitate a limbii romane ca factor de identitate si emblema nationala.
S-au constituit echipe care au mers in localitatile in care traiesc romani, s-au organizat intalniri culturale, s- au trimis carti unde era nevoie, au fost participari la festivaluri organizate de romani. Acum, la ceas de sarbatoare era doar o enumerare a manifestarilor organizate dar perioada indelungata de timp in care s-au derulat denota dragostea si responsbilitatea unor intelectuali remarcabili din partea de vest a tarii pentru limba romana vorbita si dincolo de fruntariile tarii .
As mentiona in afara acestor proiecte, doar pentru informarea celor care poate nu cunosc tenacitatea si intelepciunea oamenilor din aceste parti, ca, la Uzdin, in Serbia, exista „Festivalul spicelor,” cu o vechime considerabila unde, intelectualii din zona conlucreaza in asa fel incat traditiile romanesti se perpetueaza si se preda stafeta generatiilor tinere.
Nu poate fi uitata mai ales in acest context sarbatoresc, revista „Tibiscus”, editata de Asociatia culturala cu acelasi nume din Uzdin si coordonata cu maiestrie de poetul Ion Barbu, fiu marcant al localitatii , nume de rezonanta in tot Banatul si nu numai.
Revenind la Timisoara si la actiunile coordonate de Cenaclul „Constantin Brancusi „, trebuie spus ca este absolut laudabila consecventa cu care, cultura si limba romana sunt vectori speciali ai continutului revistei ”Coloana infinitului”, scoasa tot sub egida cenaclului amintit si cu participarea unor intelectuali inimosi, prof.univ.dr. Horia Ciocarlie, Prof.dr. Tiberiu Ciobanu, istoric, redactorul sef al revistei. Intr-o conditie grafica eleganta si exigenta in definirea continutului, revista promoveaza cu precadere romanii artisti din afara granitelor.
La sarbatoarea limbii romane, la care facem referire, s-au lecturat poeme scrise special pentru aceasta ocazie, mentionez pe profesoara si poeta Mariana Sperlea, profesoara si poeta Mariana Strunga, implicata in organizarea evenimentului si in prezentarea volumului de versuri ,,Furtuni fecunde”, semnat de Melania Rusu Caragioiu, sosita din Montreal. Invitata de peste ocean a dat citire programului sarbatorii limbii romane de anul acesta initiat si coordonat de distinsul scriitor, Corneliu Leu. In sala au fost impartite foi volante cu continand detalii despre marele proiect de pe Bucegi.
Ne bucuram ca, in chiar momnetul cand de pe Bucegi, spre lumea larga, rasuna la unison urarea emotionanta pentru limba romana, emisiunea culturala transmisa la Radio Romania Timisoara, a marcat evenimentul national printr-o emisiune realizata in direct, telefonic, cu scriitorul Alexandru Cetatateanu, Presedintele Asociatiei scriitorilor de limba romana din Canada organizatorul actiunilor din 31 august dedicate limbii romane la Montreal si secondat de intreventia intr-un stil academic dar si emotionant, a scriitoarei si jurnalistei Cristina Catalina Mihai, vicepresedinta asociatiei scriitoricesti sus amintita.
Si de data aceasta, scriitorii s-au dovedit o forta la fel de credibila ca si istoricii. Implicarea cu gandul sufletul si propriile lor creatii dedicate limbii in care gandesc si viseaza a incoronat ideea de unitate si perpetuare a limbii romane.
Au aratat cum tara poate fi purtata in suflet.

A fost si acolo , peste ocean o actiune de simtire si gand ales pentru limba stramosesca emblema si matricea identitatii noastre spirituale.
Ne-am alturat si noi, pe calea undelor, de aici din inima Banatului, tuturor celor care au vibrat la unison pentru dainuirea si iubirea daruita mamei , limba romana.

Redactor cultural Veronica Balaj
Radio Romania, Timisoara