«

»

Mariana Cristescu – Ziua Limbii Române, La Târgu-Mureş


Sâmbătă, 31 august 2013, conformându-ne nu numai inimilor, ci şi frumoasei Legi promulgate în luna februarie a acestui an, cu privire la instituirea Zilei Limbii Române, un grup – destul de restrâns, din păcate – de entuziaşti, iubitori de Neam şi Ţară, ne-am adunat la Centrul Cultural „Mihai Eminescu” din Târgu-Mureş, pentru a pune în operă proiectul iniţiat împreună cu Nicolae Băciuţ şi coordonat de directorul Direcţiei de Cultură, atât spiritual, cât şi (mai ales!) material, aportul instituţiilor abilitate şi obligate prin noua lege să se implice fiind cu desăvârşire nul. E adevărat, Parlamentul nu s-a gândit să fixeze Ziua Limbii în campanie electorală! Să fi văzut atunci cum s-ar fi adunat „patrioţii”, călcându-se pe bombeuri! Nu-i nimic, campanii au fost, şi-or să mai fie! Ştiţi şi dumneavoastră, … urna alege! Om trăi şi om vedea! Sănătoşi o să fim, deoarece, deşi fonduri au existat doar pentru gulaşul altor manifestări cu pretenţii culturale, noi pledăm pentru o alimentaţie sănătoasă, aşa că am preferat să investim fondurile personale (nimic nou sub soare, de ani de zile!) pentru a cinsti, după puteri, Ziua Limbii Române, cea „frumoasă ca o duminică”. Şi puterile noastre au fost sporite de iubirea celor din jur, căci „dacă dragoste nu e, nimic nu e…”.

La bustul, provizoriu amplasat, al lui Grigore Vieru, în faţa Centrului cultural (până când unii consilieri vor binevoi să se documenteze asupra meritelor Orfeului de la Pererita de a străjui din ce în ce mai împuţinatul suflet românesc al oraşului), Nicolae Băciuţ a vorbit despre istoricul şi semnificaţia sărbătorii.
Aşezaţi între cele două splendide borne ale culturii româneşti – Eminescu şi Vieru – cu emoţie, am reîntregit patria de cuvinte, dând glas sentimentelor apoi într-una din sălile Casei de Cultură, unde au fost lansate apariţiile editoriale consacrate primei sărbători oficiale a Zilei Limbii Române la Târgu-Mureş: Antologia de poezie „Ceasul de flori”, ediţia a II-a, realizată (tot) de Nicolae Băciuţ – prezentată de dr. Valentin Marica (aflat, şi ca poet, în volum) – şi cartea de publicistică „Timpul iubirilor” de Mariana Cristescu. Au citit din creaţiile lor, sau doar au comentat evenimentul, poeţi antologaţi, dar şi intelectuali din public: doamnele Mariana Cristescu, Mariana Ploeşteanu, Rodica Puia, Cornelia Hetrea Jinga, Ileana Luduşan (profesoară de Limba română pentru diaspora din Roma), Violeta Petică, Rodica Lazăr, Doina Felegean, Veronica Vasilescu, domnii Lazăr Lădariu, Nicolae Băciuţ, Răzvan Ducan, Mircea Dorin Istrate, pictorii Marcel Naste şi Liviu Ştef, dr. Ioan Sita, Dimitrie Poptămaş, scriitorul şi graficianul Romeo Morari – venit din Germania pentru noi, dar mai ales la aniversarea surorii sale (La mulţi ani, cu sănătate şi bucurii, Rodica!), col. (r.) Teodosiu…
Manifestarea a fost onorată de prezenţa jurnalistului transilvănean Ioan Matei (născut la Habic şi debutat de cotidianul nostru!), acum director în Ministerul Culturii, remarcându-se, între participanţii la manifestare, doamnele profesoare Codruţa Băciuţ, Valerica Duicu, Elena Vultur, plasticianul Ilarie Opriş, jurnalistul Ion Drăgan, managerul artistic Gheorghe Vanga.
În contextul literar înfrumuseţat de glasurile Ioanei de pe Câmpie şi ale duetului Enea – Smaranda German (tată şi fiică), din Reghin, Nicolae Băciuţ a conferit Diplome personalizate celor 11 autori antologaţi în „Ceasul de flori” – pentru merite deosebite în „Creşterea limbei româneşti şi a patriei cinstire”, precum şi placheta de ceramică „Grigore Vieru” (cu şnur tricolor).
Volumul de publicistică al Marianei Cristescu a fost prezentat de scriitorii Lazăr Lădariu şi Răzvan Ducan şi, după paharul cu vin sărbătoresc şi micul protocol tradiţional, la iniţitiva doamnei Mariana Ploeşteanu, care a oferit câte o floare participanţilor, grupul a poposit la statuia lui Mihai Eminescu, dăruind „darul”, pentru a croi o fărâmă de „rai” din suflet românesc Luceafărului.
Prima sărbătorire a Zilei Limbii Române la Târgu-Mureş a constituit, în ciuda tuturor mizeriilor, premeditate sau nu, de unii-alţii, un succes şi o reală bucurie pentru toţi participanţii, demonstrând, încă o dată, că se poate foarte bine şi fără – sau mai ales fără – cei aflaţi întâmplător (şi nu pentru veşnicie !) „pe sus”, în fruntea bucatelor, care promit marea cu sarea (că gura nu doare!) mai ales când îi frige alunecuşul la funduleţ, dar când vine scadenţa, îi loveşte amnezia. Nu-i nimic, nu toată lumea are probleme cu ţinerea de minte.
Eu nu voi întreba din nou, precum neuitatul Adrian Păunescu: „Totuşi, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?”, fiindcă, pur şi simplu, mi-e lehamite şi silă de atâta ipocrizie. Nu poate invoca nimeni motivul că nu s-a ştiut, că nu s-a mediatizat suficient. „Cuvântul liber” a lansat invitaţia în fiecare zi a săptămânii, pe prima pagină! Măcar câte unul, „de sămânţă”, să-şi fi trimis reprezentanţi: Primăria, Prefectura, Consiliul Judeţean, Biblioteca Judeţeană, Muzeul, altele…atâtea, că sunt o mulţime.
Aici nu mai e vorba doar de obraz, ci de lege! Necunoaşterea legii nu e o scuză, nici măcar în faţa instanţei.
Penibil, domnilor! Dar fiecare moare singur. Şi nu mor caii când vor câinii.
Dacă era Ziua limbii vreunei alte etnii conlocuitoare, ar fi dat buluc, şi din Burkina Faso, cu sutele, cu miile. Nu învăţăm niciodată nimic. Sau prea târziu.
La mulţi ani, Limbă sfântă, „limba vechilor cazanii”!
„Limba română e patria mea” !

 

Lasă un răspuns