«

»

Emilia Ţuţuianu – consemnări editoriale


Editura Basilica, Bucureşti, a editat în anul 2013 un important DICŢIONAR DE MUZICĂ BISERICEASCĂ ROMÂNEASCĂ, lucrare ce „reprezintă o sinteză care îşi propune să transmită, într-un mod cât mai accesibil, elementele de bază ale unei cunoaşteri cuprinzătoare a muzicii bisericeşti şi a liturgicii în general, atât din spaţiul românesc, cât şi, prin necesare referinţe la istoria şi universalitatea acestui domeniu, din tot spaţiul ortodox.” (n.e.)

Acest dicţionar a văzut lumina tiparului din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Volumul cu peste 900 de pagini, conţine ,,termeni muzicali şi liturgici, manuscrise şi tipărituri muzicale penotaţie psaltică ori liniară, sau pe ambele, precum şi corale, şcoli de cântăreţi, seminare, academii, institute, facultăţi, coruri, protopsalţi, creatori de muzică psaltică, precum şi compozitori de muzică corală religioasă, copişti, muzicologi, profesori de muzică religioasă – clerici şi laici – din toate zonele locuite de români, istoriografi, lexicografi, cronicari muzicali, publicaţii muzicale bisericeşti ş.a.” (n.e.)
În cuvântul de Introducere, al acestui volum preot prof. dr. Nicu Moldoveanu notează:
„Istoria străveche a culturii umane atestă faptul că arta, în general, şi muzica sau cântarea, adică arta sunetelor, în particular, era deja o prezenţă vie cu mii de ani înainte de Hristos, la populaţiile antice din tot Orientul, dar şi din alte comunităţi de pe suprafaţa pământului. Acest lucru arată că simţul muzical, precum şi sentimentul religios, au fost sădite de Dumnezeu în om din clipa în care l-a creat.”
Românii – consemnează preot prof. dr. Nicu Moldoveanu – sunt ,,un adevărat fenomen între celelalte popoare ale lumii, fiind un popor ortodox de origine latină, la care, în ceea ce priveşte muzica, a biruit doctrina creştină şi nu originea…”
La români creaţia muzicală bisericească „atât cea psaltică (omofonă), cât şi cea corală, construită pe motive psaltice sau în stil liber – s-a dezvoltat foarte mult, mai ales în ultimele două veacuri, aşa încât Biserica Ortodoxă Română nu duce lipsă de nimic în privinţa aceasta. Există un număr impresionant de protopsalţi-creatori români, dar şi de compozitori de cântări corale, care au îmbogăţit repertoriul bisericesc atât cu piese muzicale disparate, cât şi cu liturghii compacte, în diverse stiluri şi chiar cu oratorii şi fresce muzicale de mare anvergură pentru solişti, cor şi orchestră, ce se pot executa în sălile de concert.”( prof. dr. Nicu Moldoveanu)
În acest volum ,,cititorul va descoperi: termeni muzicali bisericeşti şi liturgici, personalităţi muzicale şi liturgice (imnografi, protopsalţi-compozitori, copişti mai însemnaţi, profesori, compozitori de muzică corală religioasă, dirijori, cântăreţi etc.), instituţii de învăţământ teologic (şcoli de cântăreţi sau de psaltichie, seminare teologice, academii, institute, facultăţi de teologie), societăţi, asociaţii, reuniuni cultural-muzicale, formaţii corale bisericeşti mai importante din România, cataloage complete de manuscrise muzicale bisericeşti vechi, medii şi neobizantine, psaltice româneşti, greceşti şi bilingve, din bibliotecile mari, publice şi mănăstireşti din România, de la Muntele Athos şi Meteore, tipărituri muzicale – omofone, pe notaţie psaltică, liniară sau pe ambele notaţii suprapuse, precum şi corale pentru voci egale, bărbăteşti şi mixte, tipografii mai importante din Principatele Române, istoriografi, lexicografi, cronicari muzicali etc.
Nădăjduim că acest Dicţionar de muzică bisericească românească va fi de mare folos tuturor cercetătorilor şi tuturor iubitorilor de istorie muzicală.” (preot prof. dr. Nicu Moldoveanu)

Cel mai important imnograf al sfinţilor români, în contextul canonizărilor consemnate după anul 1989 este P.S. IOACHIM BĂCĂUANUL, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Muzica.bisericeasca

Lasă un răspuns