«

»

Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti

vas urnaSăpăturile arheologice făcute de profesor doctor Vasile Ursachi au condus la concluzia că în sat a existat o aşezare geto-dacică. Peste 100 de monede şi piese ceramice confirmă valoarea tezaurului. Arheologii romaşcani au primit un premiu internaţional şi recunoaşterea Academiei Române pentru descoperirea mai multor cetăţi dacice în zona Roman.

Editura “Muşatinia” are în pregătire lucrarea “Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti”, ce poartă semnătura profesorului doctor Vasile Ursachi, carte de referinţă nu doar pentru lumea ştiinţifică, interesul pentru origini, detaliile despre mărturiile arheologice şi vizitarea unui şantier arheologic putând constitui o mai mare atractivitate decât oricare din investiţiile din zonă. Certificarea oficială a celei mai vechi aşezări de pe teritoriul actualului sat Simioneşti vine de la tezaurul lăsat de împăraţi romani şi confirmă existenţa unor schimburi comerciale şi o dezvoltare a agriculturii din această mănoasă parte a Moldovei, ocupaţie a populaţiei autohtone care ar fi motivat interesul romanilor pentru această zonă. Tezaurul este compus din 102 monede imperiale

romane din secolele I-II d. Chr., cu emisiuni ale unor împăraţi romani, între anii 69-178: Vitellius – un exemplar; Vespasian – 15 exemplare; Titus – patru exemplare; Domiţian – şapte exemplare; Nerva – două exemplare; Traian – 22 exemplare, Hadrian – şi familia – 22 exemplare; Antonius şi familia – 17 exemplare şi Marc Aureliu, L. Verus şi familia – 11 exemplare.

Actul de naştere al satului Simioneşti a fost descoperit în 1964

Tezaurul descoperit la Simioneşti, în 1964, conţine 102 monede, dar şi piese ceramice, precum şi urme de vatră, ceea ce i-a încurajat pe arheologi să afirme că în zona de sud-vest a satului Simioneşti a existat o aşezare geto-dacică.

Cercetările arheologice şi numismatice s-au concretizat într-o colecţie aflată la loc de onoare în Muzeul de Istorie Roman, precum şi într-o lucrare – “Tezaurul de dinari romani imperiali descoperit la Simioneşti, judeţul Neamţ” , ai cărei autori sunt Maria Chiriţescu, Minodora Ursachi şi Vasile Ursachi, însufleţiţi cercetători şi coordonatori ai Muzeului de Istorie Roman. Lucrarea, recomandată de Academia Română, prin Institutul de Arheologie, Studii şi Cercetări de Numismatică – în al cărei fond se găseşte -, face cuvenita lumină cu privire la descoperirea tezaurului în vatra fostei aşezări geto-dacice de pe teritoriul satului Simioneşti de la anul 192: “În regiunea de la est de Carpaţi se constată o mare cantitate de monede romane din argint. Acest fapt dovedeşte că populaţia autohtonă dacică de aici a fost în relaţii economice strânse cu imperiul roman de la oficialităţile căruia, în schimbul mărfurilor date, primeau moneda de circulaţie din acel timp, denarul roman de argint”. La justificata întrebare de ce ar fi fost îngropat acest adevărat tezaur, ca multe altele, de fapt, de pe teritoriul cercetat de arheologii moldoveni, istoricii în cauză au şi explicaţia: “În timpul domniei lui Sever, geţii coborau spre ţărmul Mării Negre şi, înaintând spre apus, provocau mari tulburări la graniţa imperiului, aducând nesiguranţă în viaţa locuitorilor de pe teritoriul pe care-l cunoaştem mai târziu ca Moldova.. poate chiar unele deplasări ale lor în imperiu, în acţiunea lor precipitată de a face faţă pericolului…”. Graba de a fugi din faţa unui pericol este plauzibilă, confirmată de alte 23 de tezaure asemănătoare descoperite în Moldova, zonă intens tulburată de popoare migratoare din cele mai vechi timpuri, după cum se dovedeşte prin vechimea dinarilor romani.

Premiu internaţional pentru arheologii romaşcani

Cercetările arheologice din zona Roman, descoperirea unor cetăţi dacice la Brad, Zargidava, ca şi a celei de la Săbăoani confirmă teoria conform căreia centrul Moldovei a fost de timpuriu populat şi că dacii dinainte de anul 100 e.n. aveau intense schimburi comerciale cu ocupanţii romani.

Premiul internaţional acordat în 1996 arheologilor romaşcani de la Muzeul de Istorie Roman, coordonaţi de profesor doctor Vasile Ursachi, este o recunoaştere a acestor impresionante descoperiri şi a tezei privind originile noastre.

Munca noastră este una de cercetare, poate nu foarte atractivă pentru publicul larg, de aceea nici nu se ştiu foarte multe lucruri despre importanţa descoperirilor făcute de noi. O lucrare ştiinţifică se şi editează mai greu, iar eu nu am avut până acum posibilitatea să public rezultatele cercetărilor făcute despre această aşezare dacică, de la Simioneşti. Este o muncă de echipă, căreia i s-a alăturat editorul cărţii, Emilia Țuţuianu, neobosit iubitor de cultură, cea care ţine în viaţă editura Muşatinia ca promotor al valorilor locale”, a apreciat profesor doctor Vasile Ursachi.

Tezaur de monede imperiale romane

“Sondajul arheologic de la Simioneşti, realizat la zece ani de la descoperirea tezaurului de monede imperiale romane, aduce noi şi importante elemente privind legăturile ce se pot face între populaţia care locuia în această zonă şi Imperiul Roman, la începutul mileniului I d. Chr. Este vorba despre populaţia din această parte a Daciei de după cucerirea romană care a rămas în afara Provinciei nou formate.

Deşi sondajul practicat are dimensiuni foarte mici (cele două secţiuni şi trei casete nu depăşesc o suprafaţă de 100 metri pătraţi), rezultatele săpăturii au fost deosebit de concludente. Numărul artefactelor descoperite dovedeşte o mare intensitate de locuire a acestei zone, ceea ce explică şi prezenţa unui tezaur destul de important, atât ca număr de piese, cât şi a perioadei de acumulare, în primele două secole de după cucerirea romană, când relaţiile dintre cuceritori şi învinşi erau destul de incerte. Populaţia dacică din afara Provinciei Dacia era un factor de care Imperiul Roman trebuia să ţină seamă, pentru liniştea graniţelor sale. Este şi perioada când legăturile comerciale, dar şi stipendiile acordate de romani populaţiilor rămase la noile graniţe puteau asigura o linişte atât de necesară noilor cuceritori.

Referindu-ne la semnificaţia numeroaselor tezaure de monede romane descoperite î
n această parte a Moldovei – care au fost puse, de către unii cercetători, pe seama unor organizări teritoriale ale dacilor liberi, cărora Imperiul încerca să le potolească dorinţa de atac sau de jaf în zonele proaspăt cucerite, prin acordarea unor stipendii sau alte facilităţi -, considerăm că şi aşezarea de la Simioneşti poate reprezenta o forţă teritorială, care a atras asemenea stipendii, mai ales că ne aflăm în aceeaşi zonă în care cercetătorul ieşean Ion Ioniţă localizează una din cele mai importante formaţiuni teritoriale la confluenţa râurilor Moldova şi Siret.

Printre altele, aici avem unele descoperiri de importanţă majoră, care ne permit să susţinem o asemenea ipoteză, fiind vorba de câteva tezaure de monede imperiale romane, cum ar fi cele de la Muncelul de Sus, Stăniţa şi Făurei, tezaurul de la Tămăşeni, cel de la Gherăeştii Noi, la care mai putem adăuga tezaurele de la Văleni, Homiceni, Bozienii de Sus Traian, comuna Săbăoani şi altele, din bazinul mijlociu al Siretului şi cel inferior al Moldovei, zone fireşti privind legăturile naturale ale populaţiilor care locuiau în această zonă a Moldovei.

Adăugăm la acestea importantele tezaure de obiecte de argint, de factură romană, de la Muncelul de Sus şi garnitura de harnaşament, placată cu foiţă de argint, de factură romană, de la Săbăoani. Toate într-o zonă în care numărul aşezărilor şi necropolelor dacilor liberi este foarte mare şi de importanţă majoră în susţinerea tezei distinsului cercetător ieşean.

Includerea aşezării de la Simioneşti în această presupusă formaţiune teritorială a dacilor liberi oferă posibilitatea ca aici să fi existat un important centru, bine organizat, cu un conducător care obliga Imperiul Roman să asigure un comerţ avantajos pentru această comunitate a dacilor liberi, inclusiv acordarea de stipendii.

Toate acestea impun o continuare a cercetărilor, pe suprafeţe mai mari, pentru descoperirea locuinţelor şi a altor amenajări, întinderea aşezării, inclusiv descoperirea şi cercetarea necropolei, care pot aduce elemente noi în cunoaşterea vieţii strămoşilor noştri, aşezarea aflându-se la mijlocul distanţei dintre cele două mari centre ale dacilor liberi, cea de la Văleni, cu cea mai mare necropolă din toată aria de locuire a acestei populaţii şi cea de la Săbăoani, unde s-au descoperit două necropole ale aşezării de aici”, sunt câteva concluzii ale acestui studiu despre “Aşezarea dacilor liberi de la Simioneşti” semnat de profesor doctor Vasile Ursachi.

Cristiana Bortaş  ziarulderoman

1 comment

  1. Dana

    Felicitari Doamna Musatinia!
    Ati facut atat de multe pentru noi, cat nu fac altii intr-o viata de om!

    Va dores multa sanatate şi putere pe mai departe!

Lasă un răspuns