«

»

Ştefan Avădanei – Printre anotimpuri

Apariţii editoriale Editura Muşatinia

Avădanei, redivivus. Ca meteorolog, acum, dar nu atât de anotimpuri, cât de climatul social din ţară, precum şi cel din propria-i familie. Un autor liric care, de la acest ultim volum, dovedeşte că şi-a perfecţionat considerabil ,,aparatura de detecţie”. Are un plus neiertator de ,,ochi si urechi” fără ca acestea să fie ale vreunui „rege” ci numai pentru noi, cititorii săi.
Poetul, deşi sensibil la mitologia zăpezii şi la mirajul corolelor, ridică totuşi baricade din peniţă, aspectelor în care ,,HOMO” e când „nullus”, când „lupus”. O astfel de ,,Declaraţie a drepturilor (a se citi şi nedreptăţilor existente), ale Omului”. Chiar in prima poezie din acest volum, împleteşte subtil farmecul unor zăpezi, ca de Andreescu cu drama ,,Fetiţei” din Andersen. Se afirmă din nou, ca şi în Mileniul Trei, „nu e nimic nou sub Soare”. In schimb, altceva e nou „pe lume”, ceva care ,,doare” pe mulţi. E acea ,,Groapă a Marianelor”, care separă generaţiile între ele, părinţii de copii, copiii de urmaşi. Terra, patria, ograda străbună, toate au devenit un ,,ocean”, pe care ,,Toate pânzele sus!”. După matriarhat şi patriarhat, omenirea trăieşte perioada unui alienaj neutru. Regretă, nu atât cavalcada, de neoprit, a anilor, ci mai mult, metamorfozele profunde, aduse în devenirea umana. Ar dori să aibă o certitudine a vieţuirii, dar tumultul haotic contemporan, i-o destramă.
Pentru autor, trecutul e purtător, nu numai de adolescenţă şi de ideal, ci şi de o altitudine mai spirituală şi mai atentă la om, în vreme ce contemporaneitatea e prea interesată de profituri şi consumuri cât mai mari. Lupta pentru ,,ciolan” s-a construit ca un ideal al zilelor noastre. Pentru aceasta, poezia sa nu e numai constatativă, condamnatorie, ci ea include şi multe recomandări morale, spuse colateral, precum şi discreta ironie, strecurată, cu vorbirea sa, ca de ,,bunici”, fiind încredinţat că ,,cine are urechi de ascultat”, înţelege. De zăbovit prin recitire, la acele strofe sau poezii integrale, în care baricadele-lirice sunt ridicate în mijlocul străzii.
O poezie ce oscilează, uneori, între fabulă şi manifest, trădându-l pe autor ca pe „unul” căruia „i-a ajuns cuţitul la gât”.
Lirica lui Avădanei e firească, cotidiană, mai mult spusă, decât scrisă, purtată ca un dialog cu ,,poarta larg deschisă”, sau ca o stare care-i ,,stă pe suflet” şi de care se eliberează, destăinuind-o şi nouă. Poate că aşa trebuie de conceput ,,lirismul” poetic.
Stilistic, autorul este ataşat de un condei, ce-l poartă mereu cu el şi nu de un altul, luat de pe rafturile unei biblioteci. Sfătos şi sfătuitor. Spontan, dar atent la ,,Codul poetic”. Contemporan, iar uneori şi ,,anti”. In acest secol, dominat de programe politice autoritare, ce reduc specificul naţional pluralic, la un monom globalizat, poetul nostru pledeaza pentru un patriotism romantic strămoşesc. E o poezie care, aşa scrisă ,,din mers” cum e ea, dovedeşte că surprinde, de minune, psihologia vârstelor şi mai ales, ale celor de la răsăritul fiinţei umane, preţuind-o şi poposind la ea, mai îndelungat.
Spiritul de observaţie e întotdeauna ,,braţ la braţ’’, cu cel de ordonare geometrică, cadenţa de structură lirică, având o regularitate de pendul, chiar dacă formele sistemice sunt diferite. De aici şi sonoritatea în ,,do major” atunci când poeziile se materializează în recitări. Ca limbaj ,,mult e dulce şi frumoasă”, mai ales atunci când autorul apelează la estetica lui ,,pe şleau”.
O poezie ascultabilă oricând şi nu numai atunci când ,,ai chef”. O poezie ,,pentru toţi”, asemeni cu numele acelui serial de tipărituri secular – „Biblioteca pentru toţi”,- de o pluralitate şi adresabilitate fără pereche.
O poezie, „la purtător”.                        Gheorghe A. M. Ciobanu

***

Ştefan Avadanei - Printre anotimpuri - Ed. Muşatinia 2015.

Vântul şi marea

Început de cu zori pân’ spre seară
Viscoleşte nisipul şi-l pune
În harnica lui vânzoleală
În multe şi firave dune.

Împinge din larguri cu trudă
Şi val peste val el clădeşte
Aduce spre maluri o undă
Cu alge, cu scoici şi cu peşte.

Din somn se trezeşte şi Marea
Ce-ntâi potolit dă să fiarbă
Dar nu îndestul ca să-’npace
Înverşunarea lui oarbă.

Stârnită din pace şi tihnă
De vântul turbat şi nebun
Începe şi Marea în urmă
Spre maluri să-şi caute drum.

Împinge armate de valuri
Oprelişti Ea mătură-n cale
Dispare şi plaja sub ape
Turbată nuşcă din maluri.

Înfricoşată şi spornică-i truda
Când malul de rest se desprinde
În ape încet se prăvale
Şi tot ce pe el mai avut-am.
Acum e în Mare.

Cântată în veri şi dorită
Acum pe distrus e pornită
Împinge a valurilor turmă
Nimic nu rămâne în urmă

E totul sub val, e în Mare
E Karma
Mai fi-vor zile cu soare
Speranţa, ultima moare.

Unde îs poveştile?

Copilărie vis de aur ai plecat
Şi basme şi visări cu tine-ai luat
Cu tine „Pupăza din tei” s-a dus
Şi farmecul poveştii a apus.

Cocoşul nu mai vrea „Punguţa cu doi bani”
Boierii mari de-atunci acum sunt sărmani
Nu cresc nici vaci, nici boi, ce să le ia?
Moşu-i sărac de tot şi viaţa-i grea.

Muma Pădurii fioroasă a dispărut
Să-şi apere pădurea de hoţi n-a mai putut
Şi zmeii cei grozavi, toţi au plecat
Palatele ce le aveau s-au demolat.

Numai Ileana a rămas şi Făt Frumos
N-au Calul Năzdrăvan şi merg pe jos
Ea-n alte ţări la muncă a plecat
El nu are o slujbă dar are Doctorat.

Copiii n-au aflat de existenţa lor
Închină întreaga vreme la „Sfânt Calculator”
Astăzi eroii lor sunt hoţi şi poliţişti
Nu ştiu „NET…să mă bucur că-n viaţa lor exişti?”

Aniversare de toamnă

A venit iar toamna, amintiri şi vis
Poem cândva început şi-’ncă scris
Sunt părtaş şi eu la compus şi-acum
Mergând înainte pe acelaşi drum.

Ne-a hărăzit soarta multe bucurii
Călător prin lume ţi-a dat tu să fii
Mie aşteptarea până când revii
Aşteptări ce-acum par tot mai târzii.

Azi mai mult mă bucur că vei reveni
C’-atunci împreună vom sărbători
Un motiv ce-n toamnă mereu îl aştept
In plus astăzi are spirit din Tibet.

1 comment

  1. Horga mihai

    O surpriză!…plăcută, desigur…iată că Dl.Ștefan „recidivează„ cu alte fațete ale poeziei încărcate de nostalgice amintiri,de iubire dar și de împlinire…Felicitări, tot înainte!

Lasă un răspuns