«

»

Gheorghe Pârlea – Verşenii de pe Valea Moldovei, un alt univers literar al copilăriei (VI)

Versenii, “cu neamurile mamei […],un simbol al unui univers spiritual în care [Sadoveanu] se va integra”

“Întoarcerea spre lumea rurală a avut fecunde consecinţe” asupra celui ce urma să devină “stejar bătrân cu mii şi mii de rădăcini înfipte în pământul neamului” . Multe din aceste rădăcini şi-au tras seva de la Verşeni, de aici de unde Sadoveanu s-a iniţiat în codul permanenţelor etice ale străvechii civilizaţii autohtone, “perpetuate de către rudele sale dinspre mamă, reprezentantele pământenilor celor mai vechi, fraţi cu străbunii părului” bunicilor . Martor la aceste lecţii adânci de etică rurală, adolescentul Mihail rămânea adesea “fericit şi înfricoşat, ca sub semnele şi descîntecele unui ritual magic” . Aici, pe meleagurile bunicilor verşeneni, a încolţit în Mihail pasiunea pentru miturile şi basmele naţionale; de aici se trage “fantasticul sadovenian” : “Basmul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără

[flickr_set id="72157665338505641"]

moarte într-acele locuri trebuie să se fi zămislit, între nişte păstori cu sufletele bucurate de lumină şi putere” . La Verşeni, Sadoveanu trăia “consonanţa totală în etos” cu “pământul de la apa Moldovei” şi “în acord” cu “ritualul vieţii ţărăneşti, cu legea inflexibilă a datinilor” . Este profund solidar cu aceşti “oameni ai trecutului cu suflet demn, arhaic şi original” şi “are o iubire conştientă” faţă de ei . “Verşenii ajung să concentreze virtuţi rustice eterne, devin un simbol al unui univers spiritual în care se va integra” . Drept urmare,Verşenii, cu “neamurile mamei, care trăiau încă viaţa străbunilor”, vor deveni ” lumea operei sale” .
Iată, aşadar, fără a fi epuizate dovezile, cât de semnificativă este legătura lui Sadoveanu cu spaţiul geografic şi spiritual al mamei sale în perioada copilăriei, cu Verşenii de pe Valea Moldovei, parte esenţială a universului sadovenian.
Microuniversul nostru local în opera sadoveniană, cel din faza copilăriei autorului, nu e mai prejos decât cel al copilăriei lui Creangă. Această parte a operei sadoveniene trebuie redescoperită şi revăzută în spiritul ideii că în copilaria literară românească avem doi copii nemuritori – unul Nică, iar celălalt Mihai –, ale căror copilării, despărţite în spaţiu doar de câteva zeci de kilometri, iar în timp doar de câteva zeci de ani, pot înnobila de două ori mai mult copilăria celor asupra cărora se răsfrânge şi responsabilitaea noastră, ca părinţi, ca bunici, ori ca educatori de profesie.

NOTĂ:
Bibliografia acestui eseu este sumar ataşată aici demersului publicistic (dedicat memoriei marelui prozator, născut în luna noiembrie). Textul, al cărui autor sunt, e preluat din “Monografia comunei Miroslăveşti – Despre oameni şi locuri”, coord. prof. Ioan Pârlea, Ed Emia, Deva, 2009, ed. a doua, unde se află trimiteri riguroase la paginile surselor bibliografice.

Bibliografie selectivă

  1. Balan, Dumitru – Din istoricul invatamantului primar din judetul Baia, Tipografia „J. Bendit”, Falticeni, 1934
  2. Balu, Ion – Natura in opera lui M. Sadoveanu, Ed. Ion Creanga, Buc. 1984, pg. 5, 6
  3. Balu, Ion – M. Sadoveanu-Amintiri literare, Ed.Minerva, 1970, pg. 8
  4. Ciopraga, Constantin – M. Sadoveanu-Fascinatia tiparelor originare, Ed. Eminescu, 1981, pg. 9, 11, 13, 30, 102, 103, 139, 207, 378
  5. Ciopraga, Constantin – Prefata la M. Sadoveanu, Cincizeci de povestiri, Ed. Minerva, 1984
  6. Cojocaru, Gheorghe (invatator) –Monografia satului Verseni (in manuscris, aflata in custodia scolii din localitate)
  7. Dan, Ilie — Studii despre opera lui Sadoveanu, Ed. Albatros, Buc. 1977, pg. 53, 269, 273, 300, 301, 309
  8. Furtuna, Alexandru si Soimaru, Vasile – Neamul Soimarestilor-500 de ani de istorie, Ed. Prometeu, Chisinau, 2003, pg, 11-12
  9. Manuca, Dan – Pe urmele lui M. Sadoveanu, Ed. Sport-Turism, Buc. 1982, pg. 8, 17, 28, 35, 36, 39, 40, 140, 289
  10. Mitru, Constantin – Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu, Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1973, pg. 14, 15, 28, 29, 30
  11. ***Omagiu lui Mihail Sadoveanu, Ed. de Stat pentru Literatura si Arta, 1956, pg. 109
  12. Sadoveanu, Mihail – Anii de ucenicie. Cele mai vechi amintiri, Ed. Minerva 1970: Sadoveanu, memorialist – Studiu introductiv ( pg. V, VIII, XIV, XV), pg. 8-12 (Cutitul), pg. 13-19 (Parul din ograda bunicilor),pg. 20- 26 (Baietel), pg. 91-94, 113-120 (La apa Moldovei), 176-183 (Initiere), pg. 229 (Calman), pg. 283 (Preocupari) – vezi si in tab. cronol. referirea la Protestul intelectualilor, in legatura cu arderea cartilor scriitorului in piata publica
  13. Sadoveanu, Mihail – „Cincizeci de povestiri”, Ed.Minerva, 1984, pg. 99
  14. Sadoveanu, Mihail – Hanu Ancutei. Baltagul, Ed. Minerva, Buc., 1979, pg. 32-48
  15. Sadoveanu, Mihail —La noi la Viisoara, Ed. de Stat pentru Literatura si Arta, 1956 (vezi Note, pg. 590)
  16. Sadoveanu, Mihail – Nada florilor, Anii de ucenicie, Cele mai vechi amintiri, Ed. Minerva, 1970, (Prefata de Profira Sadoneanu), pg. 9, 16, 17, 26, 92, 136, 180, 181, 228, 229, 372, 373, 374, 376
  17. Sadoveanu, Mihail—Neamul Soimarestilor. Zodia Cancerului sau vremea Ducai Voda, Ed. Cartea Romaneasca, 1980 (vezi dedicatia autorului)
  18. Sadoveanu, Mihail – Nicoara Potcoava, Ed. Minerva, 1977, pg. 186, 187, 188, 258
  19. Sadoveanu, Mihail – Noptile de sinziene si Pastele blajinilor, Ed. Minerva, 1980 (vezi Prefata de Mircea Braga)
  20. Sadoveanu, Mihail – Oameni si locuri, Ed. „Sport-turism”, Bucuresti,1982, pg. 112-115
  21. Sadoveanu, Mihail – Povestiri, vol. I, Ed. Cartea Romaneasca, Buc. 1981, pg. 389 (Cantecul amintirii), pg. 442 (Printre gene), pg.447, 450,
  22. Sadoveanu, Mihail – Valea Frumoasei (Despre aceasta tara si despre vanat si pescuit), Ed. Eminescu, 1983, pg. 110,
  23. Sadoveanu, Mihail – „Vremuri de bejenie”, Ed. Minerva 1977, pg. 134
  24. Spiridon, Monica – M. Sadoveanu –Divanul inteleptului cu lumea, Ed. Albatros, Buc. 1982, pg. 10
  25. Vianu, Tudor – Scriitori romani din sec. XX, Ed. Minerva, 1979, pg. 283

Lasă un răspuns