«

»

Titi Nechita – Pe sub zări de primăvară

Din hăuri neştiute şi zăpezi virgine
S-au ridicat speranţele spre stele.
Precum o pasăre spre zările senine
Îşi întind aripi gândurile mele.

Prin crânguri se aude cânt de primăvară,
Răsar pe ramuri muguri de nelinişti,
Iar ale mele doruri rătăcesc pe-afară
Duse de vânt şi fără de oprelişti.

Se-nchid cuvintele peste dureri flămânde,
Gândul nu-şi mai opreşte prăbuşirea,
Doar florile cu ale lor vise plăpânde
Mai pot opri pe culme rătăcirea!

O zbatere de aripi îmblânzeşte cerul,
Iar cântece se-nalţă dintre câmpuri;
Prin flori a poposit de-acum bijutierul
Şi colorează marginea de drumuri.

Tresar în mângâieri de vânt alte destine,
Sub zare înfloresc visele mele,
Altă primăvară năvală-i peste mine
Cu ale ei miresme şi idile.

Lasă un răspuns