«

»

Boris David – Anii frumoși…


Boris.DavidAnii frumoși, pierduți în timp

Mai nou mă cheamă ne-ncetat
Cu izul lor de primăvară
Cu tot ce-n suflet n-am uitat

Eram copii, adolescenți
În jur roiau sclipiri de stele
Stârnind în noi în prag de seară
Prin chipul lor, porniri rebele

Habar n-aveam ce se-ntâmpla
În suflete tumult și-o teamă
Să nu rămâi pe-alăturea
Să nu fii, cel pe care-l cheamă

Și-așa-am aflat ce-i un rival
În sport făceam cu el echipă
Aici, sub cerul înstelat
Uitam de toate într-o clipă

Și ne-ntreceam fără fairplay
Tot etalând idei scornite
Ba mai scriam și poezii
Ce nu păreau chiar inedite

Cum zilele și anii lunecau
Furam câte-un sărut fierbinte
De fapt chiar stelele ne învățau
De asta chiar mi-aduc aminte

Eram isteți dar prea timizi
Sânzienele mereu în față
De multe ori mai și roșeam
Căci ne-arătau cam cum se-nvață

Și apăreau niscai studenți
Vacanțele erau coșmarul
Și chiar și tinerii cadeți
Ce adânceau și ei calvarul

Și-atunci visam c-om fi și noi
Și-n sport găseam o alinare
Iar când pierdeam câte o stea
Spuneam că e doar amânare

La baschet, atletism, înot
Făceam minuni uitând de riscuri
Și stelele ne-aplaudau
Iar noi redeveneam iar piscuri

Când visul cu studentul s-a-mplinit
Ne-am spus să vină o vacanță
Întorși cu noul nost’ statut
Am înclinat spre noi balanța

Și chiar de multe s-au schimbat
Vorbind de noul cer cu stele
La ce au fost Anii Frumoși
Am cultivat visele mele…

15 mai 2015

Lasă un răspuns