«

»

Prezentări remarcabile de artă, cultură și știință românească la ARA 2015 de Prof. Dr. Ileana Costea

Al 39-lea Congres anual al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe, Frascati, Italia, 28-31 iulie, 2015

© Autoarea reţine drepturile de copyright pentru acest material. Foto: Ileana Costea și Dorin Stoica.

Într-o seară la sfârşitul lunii iulie-“cuptor” (nume care nu a fost dezis de valul de căldură înăbuşitoare venit peste Europa vara aceasta), pe terasa unui hotel din mica localitate Frascati, se aude vorbind înflăcărat româneşte. Un grup de români din diverse colţuri ale lumii ciocnesc un pahar de vin alb, rece, sec, foarte fin la gust, celebrul vin italienesc Frascati. Plini de voie bună şi antren, povestesc, glumesc. Din când în când mai şi traduc în engleză pentru cei doi care nu ştiu limba română, cunoscutul pictor american (Jerry W. McDaniel, profesor la FIT/SUNY, SUA) şi matematiciana elveţiană, Dna. Raţiu; împărtăşesc impresii despre sesiunile ce au avut loc în timpul acelei zile. Căci toţi au venit pentru a participa la Congresul Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe (ARA). Sunt binecuvântaţi de briza plăcută care răcoreşte aerul seara în frumoasa regiune Tuscolana, la numai 20 km de centrul Romei, Italia. Este vorba de cel de al 39-lea congres anual ARA, organizat pe campusul Institutului Naţional de Fizică Nucleară de la Frascati, LNF-INFN (Laboratori Nazionali di Frascati Instituto Nazionale di Fisica Nucleare).

[flickr_set id="72157664687769830"]

 

Congresul şi Organizatorii
La Congresul anual ARA se întâlnesc intelectuali de origine română de pretutindeni, şi prieteni ai României de diverse naţionalităţi pentru a prezenţa şi discuta contribuţii recente în domeniile artei şi ştiinţei; participă unii dintre cele mai recunoscute şi respectate personalităţi din domeniul academic.
Anul acesta congresul a fost organizat de Dr. Cătălina Oana Curceanu, Congress Chair, în colaborare cu Ruxandra Vidu, Preşedinta ARA şi membrii de conducere ai Academiei ARA. Un rol important în invitarea “speaker-ilor” l-a avut Dna. Dr. Oana Leonte, una din consilierii congresului.

La deschiderea oficială a Congresului Ambasadoarea României în Italia, Dna. Dana Constantinescu, a adresat participanţilor de origine română în limba lor un îndemn: „Vă încurajez şi vă doresc din tot sufletul să simţiţi în continuare româneşte, să continuaţi să faceţi lucrurile minunate pe care le faceţi şi să puneţi suflet românesc în tot ceea ce faceţi.”

Spicuiri din program
La Congres au avut loc numeroase prezentări despre idei inovatoare în tehnologie, medicină, educaţie, sociologie, filozofie, artă, arhitectură. Articolul de faţă prezintă doar câteva spicuiri din program (http://www.americanromanianacademy.org).
Keynote Speakers şi Invitaţi de Onoare
Speech-ul Keynote al Doinei Uricariu (Director al Institutului Cultural Român din New York) “Poezia şi Politica Memoriei” a atins un punct important: fiecare din noi avem “o maşină a timpului” a noastră, memoria umană fiind cea care ne construieşte şi ne defineşte, devenind adevărata noastră carte de identitate, putând reprezenta “carnetul nostru de condus” către viitor. Memoriile, poezia, istoria sunt influenţate de politică şi forţele culturale. Politicile memoriei dau formă memoriei colective, felului în care istoria este scrisă şi transmisă următoarelor generaţii.



Un lucru deosebit a fost prezentarea video-ului despre Memorialul Sighet şi un fragment din filmul regizorului Andrei Zincă, Proiecte din Trecut, după romanul Anei Blandiana despre deportările în Bărăgan. Participanţii de la Congres au apreciat aceste “documente” importante ale istoriei recente a României sub comunism.



Unele prezentări au fost în domeniul ştiinţei: ingineria polimerilor şi arhitectura complexă a materialelor hibride (Acad. Bogdan C. Simionescu, Academia Română din România), al sintezelor organice enantio-selective (Prof. Sorin I. Rosca, Secţia de Chimie Organică ”C.D.Nenitescu”, Universitatea “Politehnica” din Bucureşti), “Tehnici de mecanică geometrică în înregistrarea imaginii” (Prof. Tudor Raţiu, Departamentul de Matematica, Scoala Politehnica Federala din Lausanne), “Microcircuite prefrontale corticale” (Dr. Ioan Opriş, Departmentul de Fiziologie si Farmacologie, Universitatea Wake Forest, Scoala de Medicină, NC, SUA).
Arhitectul Livio Dimitriu (Professor la Şcoala de Arhitectură a Institutului Pratt din Brooklyn, New York) a abordat o temă inedită: ”Probleme de traducere în arhitectură”. Cu numeroase exemplificări susţinute de imagini edificatoare el a prezentat audienţei modul în care arhitecţii studiază cultura în complexitatea ei şi introduc în opera lor: geometrie, biologie, artă de toate formele, filosofie, sociologie, etc. Transformarea acestei uriaşe varietăţi de interese în forma construită ce urmează a fi locuită implică un proces de traducere dintr-o “limbă” într-alta. Metodologia traducerii între poezie, pictură, sunet, sculptura şi arhitectură Livio Dimitriu a prezentat-o cu exemple de creaţie la poeţi ca Rimbaud şi Appolinaire, la pictori ca Juan Gris, şi în complexul de la Târgul Jiu al lui Brâncuşi.

 

În domeniul artei Prof. Mihaela D. Leonida (Universitatea Fairleigh Dickinson University, Teaneck, NJ, SUA) a prezentat un subiect drag românilor, tradiţia icoanelor pe sticlă: materiale, tehnici şi secrete. Dânsa a animat prezentarea cu numeroase exemple de icoane româneşti din diverse regiuni ale ţării.

Mese rotunde
La Congresul Academiei ARA de anul acesta au avut loc trei mese rotunde.
Prof. Dr. Ruxandra Vidu (Unversity of California at Davis) a condus Masa Rotundă “ARA – o platformă de networking pentru cercetare şi diseminare intr-o lume sustenabilă” despre un obiectiv care o preocupă: de a crea o platformă ARA de network puternică şi mai largă de comunicare pentru comunitatea Româno-Americană de cercetători din toată lumea, oameni de ştiinţă şi din domeniul artistic, pentru a face schimburi de informaţii şi a spori vizibilitatea şi impactul ARA şi a membrilor ei. S-au discutat diversele posibilităţi de finanţare existente, destul de numeroase şi variate, care trebuie însă explorate.
Prof. Dr. Ileana Costea (California State University, Northridge) a condus Masa Rotundă “Spaţiul Mioritic al Românului din Exil”. Dânsa a prezentat spectrul larg al atitudinii românului exilat faţă de tot ce este românesc, faţă de limba maternă şi de România: de la dor şi nostalgie, la acţiuni de promovare a culturii româneşti, de implicare în politica sau economia din ţară, până la atitudinea opusă, de totală negare a lui “a fi român”. Şi totuşi, conştient sau nu, indiferent unde se poziţionează un român exilat pe acest spectru, el poartă în sine, oriunde s-ar afla, “spaţiul Mioritic”. Dr. Doina Uricariu (poetă, scriitoare, editoare) a prezentat situaţia scriitorilor din exil din experienţa anilor cât a locuit la New York. Ion Lazu (scriitor din Bucuresti) a vorbit despre nefericita neglijare în ţară a scriitorilor din exil, omiterea acestora din diverse dicționare, istorii literare și antologii importante, şi despre modul în care el personal a scris despre ei şi le-a prezentat opera de-a lungul anilor în blogul lui literar şi în Calendarul Scriitorilor (publicat recent). Dânsul le-a pus şi lor, scriitorilor români din afara ţarii, plăci memoriale pe casele unde au locuit aceştia în Bucureşti, în cadrul proiectului de care s-a ocupat şi care a fost descris în cartea lui “Odisea plăcilor memoriale”. Ben Todica (creator de emisiuni la secţia română de radio şi TV din Melbourne, scriitor şi cineast) a vorbit despre despre “cordonul ombilical cultural”. Petra Vlah (poetă) a intervenit printr-o pre-înregistrare video explicând cum, dupa 36 ani de trai în Los Angeles, dorul, niciodată stins, o face să se întoarcă în ţară.



A treia masă rotundă, foarte interesantă şi aceasta, pe tema “Micro expresii şi grafologie in Educaţie. Un model psiho-educaţional.” a fost organizată şi ţinută de Antoneta Firuţa-Tacea şi Maria Mion Pop de la Universitea din Bucureşti, România.
Din Sesiunile la Congres
În domeniul artei interesante au fost prezentările: Dr. Carmen Sabău despre opera pictorului Lucian Grigorescu; Dr. Isabella Sabău despre “Visual Literacy” în epoca digitală şi cea a pictorului american Jerry W. McDaniel, despre lucrarile lui de inspiraţie româneasca (Lucian Blaga, Ana Blandiana, Ion Ţuculescu) illustrate cu diapozitive şi videouri cu numeroase imagini viu colorate.



Două lucrari pe temă de poezie au fost: “Paradis sau neant” (Dinu Leonte) şi “Textul epic al poeziei lui Arghezi” (Raluca Boca).
Personal m-a fascinat studiul Angelei Stoica (Universitatea din Montreal) despre valorificarea limbii şi culturii materne la copiii care trebuie să înveţe franceza ca a doua limbă, ceea ce îi ajută atât în relaţiile cu familia cât şi în performanţa şcolară.
Prezentările au fost de mare ţinută; cele tehnice au atins profunzimi uneori greu de înţeles pentru cei din afara domeniului. Pentru audienţa ARA o prezentare de gen TED, de ştiinţă popularizată ar fi fost de mai larg interes.
Anul acesta volumul de Proceedings a fost publicat într-un format frumos, cu o imagine de pictură abstractă viu colorată pentru coperta donată Academiei de artista Luminiţa Gliga din România. Toate lucrarile din Proceedings au atribuite numere DOI (Digital Object Identifier) pentru identificare si accesarea lor online. Ruxandra Vidu încearcă să introducă Proceedingul ARA în circuitul ISI (International Scientific Indexing) în speranţa de a atrage un cât mai mare numar de participanţi de elită. De-a lungul existenţei ei ARA a avut ca membri personalităţi de elită precum scriitorii Eugen Ionesco şi Virgil Gheorghiu, filozoful Mircea Eliade, prof. George Emil Palade, premiat Nobel în fiziologie şi medicină în 1999, şi mai recent, astronautul Dr. Dumitru-Dorin Prunariu.
La congres s-a ţinut şi o expoziţie de carte cu vanzare de: Doina Uricariu, Ana Blandiana (cu ilustraţii de Jerry W. McDaniel), Paul D. Quilian, Aspazia Otel Petrescu, şi Ileana Costea. Cartea Ilenei, “Exerciţii de Neuitare – publicată de editura Reflection Publishing Co. a fost lansată anul acesta la ARA Frascati.
În zilele congresului, după sesiuni, s-au făcut mici excursii: in centrul vechi al oraşului Frascati, la vilele-palate din zona Castelli Romani, Lazio, la orăşelul papal Castel Gandolfo, şi o vizită la Accademia di Romania unde participanţii ARA au fost primiţi de Daniela Crăsnaru, Director Adjunct.


Activitatea “turistică” culminantă a fost vizitarea acceleratorului nuclear în după amiaza ultimei zile a congresului ghidată de Dr. Mihail Iliescu (cercetător în fizică experimentală nucleară la LNF) care, cu isteţime de povestitor fascinant şi adâncă cunoştere a domeniului lui, a explicat pe înţelesul tuturor termeni şi concepte ultra-savante despre experimentul DAΦNE. O frumoasă încheiere a celor câteva zile de schimburi intelectuale intense.

La banchetul organizat la un restaurant tipic din Frascati, Zarazà s-au înmânat premiile de anul acesta ale Academiei ARA. Premiile pentru lucrări excepţionale prezentate la congres următorilor: Acad. Sorin Roşca, Acad. Prof. Bogdan Simionescu, şi Prof. Dr. Tudor Raţiu, Doina Uricariu şi Mihaela D. Leonida; Premiul pentru deosebita organizare a congresului: Dr. Cătălina Curceanu; Premiul pentru suportul continuu acordat academiei ARA şi excelenţă profesională: Dr. Carmen Sabău; Premiul ARA pentru Excelenţă în Artă: Dr. Luminiţa Gliga; şi Premiul ARA „Prof. Dr. Mircea Sabău” pentru Excelenţă în Fizică şi Chimie”: Prof. Dr. Ioana Ionel.

Vizitarea-acceleratorului-nuclear.

În comparaţie cu situaţia din trecut, când la congresul anual participau 300-400 de persoane, în ultimii ani prezenţa a fost mult mai redusă (40-60) fapt ce se poate datora schimbării situaţiei politice după 1989 şi crizei economice mondiale. “ARA este o Academie care se bazează pe ‘membership’, nu este susţinută de nici un guvern, de nici un partid şi atunci e greu să organizezi ceva de mare amploare fără susţinerea puternică a membrilor ei.” a afirmat prof. Dr. Ruxandra Vidu. Pasiunea şi convingerea celor din conducerea ARA nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor necesare. Prezenţa unor “speakers” de mare valoare se datorează contribuţiei meritorii a numeroşi sponsori.
O chemare trebuie adresată instituţiilor universitare şi de cercetare din România spre a realiza importanța Academiei Româno-Americane de Arte şi Ştiinţe şi a considera importantă trimiterea de reprezentanţi (studenţi, cercetători, profesori) la congresele viitoare, a anunţa pe scară largă congresul anual ARA, a informa asupra prezentărilor şi sesiunilor interesante făcute în anii trecuţi. Profesorii care au studenţi la masterat sau doctorat ar fi indicat sa definească proiecte la care studenţii să poată să-şi aducă contribuţia la ARA, fie prin a participa în acţiunea de promovare a academiei şi congresului anual, fie la menţinerea bazelor de date necesare, sau la dezvoltarea şi menționarea paginii de web ARA şi a congreselor. Cei interesaţi sunt invitaţi să comunice prin email cu Preşedinta ARA scriind la info@americanromanianacademy.org.
Două lucruri care ar aduce ARA în secolul XXI sunt: crearea unei platforme de comunicare pe Internet între membrii actuali şi potenţiali ARA în intervalul dintre congrese şi extinderea sesiunilor congresului prin video-conferinţe la distanţă. In acest mod cei ce nu vor putea fi fizic prezenţi vor beneficia de o taxă de participare redusă, acesta făcând posibilă o participare mult mai numeroasă. O dovadă că participarea online functionează cu success a fost făcută anul acesta la ARA 2015 Frascati la masa rotundă “Spaţiul Mioritic al Românului din Exil”, organizată de Prof. Dr. Ileana Costea, la care s-a facut legatura între Frascati, Melbourne şi Bucureşti.
Următorul Congres ARA se va ține la Montreal, 28-31 iulie, 2016. “Sper ca anul viitor, când Congresul ARA aniversează 40 de ani, să avem o cifră record de participanți, mai ales pentru că există o comunitate foarte mare de români în zona Montreal.” (Ruxandra Vidu)

Ruxandra-Vidu-Preşedinta-ARA-şi-Marius-Enăchescu-Vice-Preşedinte-ARA-împart-premiile-Academiei.

Referinţe:

http://www.americanromanianacademy.org
American-Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA)

http://www.americanromanianacademy.org/#!39th-congress-2015/c1vxd
The 39th ARA Congress, National Institute of Nuclear Physics, Frascati, Roma, July 28-31, 2015

http://www.ara-conf.org/arochure.pdf
Broşura programului – 38th Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences, Pasadena, California, July 23 – 26, 2014

acum.tv/articol/71515
Ileana Costea, Ştiinţa şi arta românească minunat reprezentată la CalTech, Pasadena, California de Sud; Al 38-lea Congres ARA, 23-26 Iulie 2014.

http://www.americanromanianacademy.org/#!congresses/c6zc
ARA – poze din anii trecuţi

http://w3.lnf.infn.it
Laboratori Nazionali di Frascati Istituto Nazionale di Fisica Nucleare

1 comment

  1. Ion Lazu

    O relatare amplă, generoasă, bogat ilustrată, despre excelenta sesiune anuală ARA, un eveniment cultural prestigios, desfășurat lângă Roma, în mierzul lumii civilizate – Și care prestații de nivel academic riscă să treacă neluate în seamă, în această lume care își pierde reperele culturale. Felicitări deci dnei prof.univ.dr.Ileana Costea pentru frumosul gest de a ”opri clipa de grație”, înainte ca ea să se acopere de nedreaptă Uitare…
    Ion lazu

Lasă un răspuns