«

»

Aniversare prof. univ. dr. Tudor Ghideanu

Tudor GhideanuDate biografice:
S-a născut la 30 martie 1938 şi a copilărit în împrejurimile Romanului (la Cordun), făcându-ne onoarea de fi mândri de contribuţia sa în a ridica numele acestui oraş şi faima meritelor sale la loc de cinste.
A urmat studiile gimnaziale şi liceale la Roman (1958), apoi Facultatea de Filosofie a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi.
Încă de elev, a fost preocupat de ambiţia de a fi primul, de a atinge o platformă valorică a întâietăţii greu accesibilă multor altora, greu de cucerit fără o muncă imensă, o pasiune intensă pentru cunoaştere şi un efort permanent de a promova adâncimea de esenţă a gândirii filosofice româneşti, contemporane sau universale.
– în sesiunea iunie-iulie 1963 obţine Diploma de merit (nr.5010) şi devine diplomat în filosofie;
– în acelaşi an (1963) se căsătoreşte cu Adela Gafiţa, profesor de limba română. Din această căsătorie s-au născut patru copii: doi băieţi (Bogdan şi Preda) şi două fete (Carmen şi Alina).
– în anul 1966 cunoaşte debutul în Iaşul Literar cu Fugile şi Minciuni pozitive;
– la 20 iulie1972 susţine teza Curentul fenomenologic în filosofia franceză contemporană, şi este numit doctor în filozofie;
– la 9 februarie 1977 primeşte titlul de conferenţiar doctor titular la disciplinele: Istoria filosofiei contemporane şi Istoria filosofiei româneşti, şi devine şeful catedrei de Filosofie până la 1 martie 1985.
Autor a zeci de articole şi studii de specialitate, publicate în Cronica, Convorbiri literare, Ateneu etc
Scrieri: Percepţie şi morală în fenomenologia franceză – Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti, 1979;
– Conştiinţa filosofică de la Husserl la Teilhard de Chardin – Ed. Junimea, Iaşi, 1981;
– Anamnesis sau Treptele aducerii aminte – Ed. Junimea, Iaşi, 1987;
– Temeiuri critice ale creaţiei – Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1988;
– Terra Genitrix – Spiritualitate românească – Ed. Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Iaşi, 1998;
– Ekpirosis sau Posesia focului – Ed. Institutului Naţional pentru Societatea şi Cultura Română, Iaşi, 1999;
– Odysseea conştiinţei filosofice moderne – de la Kant la Nietzsche – Ed. Junimea, Iaşi, 1999;
– Odysseea conştiinţei filosofice contemporane – de la Pragmatism la Postmodernism – Ed. Junimea, Iaşi, 1999;
– Existenţialismul – Comedia umanistă a secolului XX – Ed. Moldova, Iaşi, 1999 etc.
– Sensul teandric al iubirii, Ed. Lumen, 2007
– Chronica Romanului şi Episcopiei de Roman, Ed. Muşatinia, 2008
– Melchisedec, lumina Ortodoxiei, (Ed.Muşatinia, 2009
– Autocefalie şi patriarhie, ed. Muşatinia, 2010
– Chivotul syncategorematelor şi infinitul, Ed. Muşatinia, 2010
– Rătăcirile epistemologice ale empirismului pragmatic, ed. Studis, 2011

Tudor Ghideanu

Se va opri atent asupra poezii lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, dar şi a celei semnate de contemporani precum: Adrian Păunescu, Daniel Corbu: „Atins de aripa celestă a geniului-Cuvânt, Daniel Corbu face parte dintr-o stirpe anume. Cum nu se întâmplă adesea minunea, el este rezultatul unei aporetici a metaforei metafizice, dând un sens original Poeziei, într-o „apocalipsă de fiecare zi”, într-o „odisee a singurătăţii” în care „mucezeşte Absenţa”, pentru că, nici mai mult nici mai puţin, „Poezia e haosul condamnat la visare!” (Daniel Corbu, Eonul marelui desant , Ed.Princeps, Iaşi 2008)
Exceptând lucrările amintite, prin care cercetătorul dă glas vechilor hrisoave, răscolind trecutul Episcopiei Romanului, este necesar să subliniez faptul că, domnul Tudor Ghideanu este membru fondator al Societăţii Culturale George Radu Melidon şi a prefaţat mai multe volume apărute la Editura Muşatinia.
Coordonata ştiinţifico-filosofică a operei profesorului este ilustrată sintetic şi de cartea Chivotul syncategorematelor şi Infinitul, apărută la Editura Muşatinia, 2011, lucrare care cuprinde cei 4 functori ai Logicii universale. Structurată în două părţi, lucrarea prezintă în 3 limbi (germană, engleză, română) metoda celor 4 functori (conectori) logici invarianţi (constante logice) fenomenologia istorico-filosofică în întreaga desfăşurare temporal-istorică a gândirii umane.
Pentru contribuţia sa la elaborarea şi coordonarea mai multor volume
colective, între care şi sinteza Istoria filosofiei româneşti, Editura Academiei
Române (1985) va primi premiul Vasile Conta, acordat de Academia
Română în anul 1991.
– în anul 1992 devine membru al Institutului Mondial de
Fenomenologie din S.U.A.
– în anul 1992 devine membru al Institutului Mondial de Fenomenologie din S.U.A.



Revista Melidonium vă urează LA MULŢI ANI!

Lasă un răspuns