«

»

Eugen Dorcescu – Pe terasă

În fiecare seară, pe terasă.
În fiecare seară-n infinit.
Iubita mea, cu ochi de antracit,
Desprinsă din a visului mătasă,
Aici ne-am întâlnit şi ne-am iubit.
Terasa ne e zbor, văzduh şi casă.
Terasa-i un pridvor nemărginit.
Plutim din cer în cer, din mit în mit.
Eu – mire metafizic. Tu – mireasă.

11 aprilie 2016

Lasă un răspuns