«

»

Cecilia Bănică-Pal: Prea-plinul cuvântului

pal

Ce plin e cuvântul, cu dulce şi-amar,
Când zboară din gură purtat de un gând!
Degeaba încerci să-l întorci, e-n zadar,
Din drum nu-l abate nici ploaie, nici vânt.

O vorbă rostită cu ură n-o poţi,
Nici şoapta iubirii sfios murmurând,
Ce plin e cuvântul, cu dulce şi-amar
Când zboară din gură purtat de un gând!

Aduceţi ofranda cuvântului rar!
Purtaţi-l pe buze, păstraţi-l în vise,
Să cânte duios, cu-al graiului har,
Munţi, ape şi şesuri  întinse,
Că plin e cuvântul cu zâmbet şi-amar.

Lasă un răspuns