«

»

Dimitrie Grama – dialoguri

Dimitrie Grama…ce vad oare
cand stau cu ochii
larg deschisi
in soare?
lumina vad?
ingeri inaripati?
sau vad
umbre cenusii
vad umbre colorate?
unele din ele, lente

altele rapide, in goana!
…vad umbre care cad
si umbre care se ridica.

… ce vad oare
cu ochii larg deschisi?
vad o padure?
un lac?
o vulpe verde?
un curcubeu
in patratele?
din toate astea
nimic nu vad!

cu ochii larg deschisi
te vad pe tine
cum te apropii
de-o viata-ntreaga
te tot apropii!
….acum, chiar acum
ar trebui sa-ti
intind mana si
sa te asez pe banca
langa mine…

ah, neputinta
mana mea batrana
te scapa si pe tine
te fura
prima umbra!

inchid ochii atunci…
cu ochii stransi inchisi
vad lumea noastra
ordinara
vad chioscul
de la colt de strada
tramvaiul si
fantana arteziana
vad fete cu picioare
lungi, baieti cu
capetele goale…
vad umbre,
alte umbre
si numai
umbre, umbre, umbre.

Dimitrie, Ianuarie, 2017, Uppsala

1 comment

  1. Adina Dumitrescu

    Capacitatea de a vedea umbrele trecutului, prezentului şi de a întrevedea umbrele viitorului n-o are oricine. Capacitatea de a le desluşi altora cu ajutorul versurilor, o au doar poeţii adevăraţi a căror existenţialitate este convertită în poezie; restul, mişcarea ritmică de piston e arc reflex pentru obţineriea materialului care să menţină dreaptă această existenţialitate. Îmi plac nespus versurile dumneavoastră!

Lasă un răspuns