«

»

Generalul Ion Istrati și rolul Armatei Române în actul unirii Basarabiei cu România

Generalul Ion Istrati

Ion lstrati, născut la data 12 decembrie 1860 în localitatea Tecuci a fost o personalitate marcantă a Armatei Române.
A parcurs toate treptele carierei militare, de la gradul de sublocotenent, la cel de general adjutant, îndepliniind funcția de Șef al Statului Major General în perioada 01.11.1909-31.03.1911.
. La intrarea României în Primul Război Mondial , generalul Ion Istrati ocupa funcția de comandant al Diviziei 7 Infanterie ,,Roman”. De remarcat este faptul că una dintre cele două fiice ale generalului, Ecaterina, a fost căsătorita cu George Ghika, din ramura Ghikuleștilor de la Trifești, fostul județ Roman.
În cursul lunii decembrie 1917, Basarabia a fost teatrul unor acțiuni anarhice, și exista riscul declanșării unui război civil între mișcarea națională moldovenească și cea bolșevică.
În această situație dificilă, Sfatul Țării a solicitat sprijin Guvernului României. După îndelungi dezbateri , guvernul român a hotărât la data de 4 ianuarie 1918 să autorizeze intevenția Armatei Române în Basarabia.Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării.
Misiunea conducerii operațiunilor militare din Basarabia, a revenit Corpului 6 Armată, la comanda căruia se afla generalul Ion Istrati.
Șef de Stat Major al Corpului 6 Armată era colonelul Toma Dumitrescu, personalitate marcantă a diplomației militare și fost ofițer în cadrul Regimentului 14 Dorobanți ,,Roman”. Marile unități din compunerea Corpului 6 Armată au trecut Prutul succesiv, fiind primite cu entuziasm de populația din Basarabia.
În după-amiaza zilei de 27 martie 1918 a avut loc ședința Sfatului Țării, în urma căreia a fost adoptată hotărârea de unire a Basarabiei cu România.

Actul Unirii

Rolul armatei române în Basarabia a fost subliniat de comandantul Corpului 6 Armată, generalul Ion Istrati, care arăta într-un raport înaintat Marelui Cartier General că în perioada ianuarie-martie 1918 :
,,Misiunile trupelor noastre au constat în preluarea armamentului de la populația rurală și urbană; asigurarea celei mai complete ordini; împingerea peste Nistru a ultimelor coloane ruse din Basarabia, care veneau dim Moldova; asigurarea condițiilor pentru ca activitatea agricolă, economică și comercială să înceapă; adunarea și inventarierea armamentului lăsat de trupele ruse; o purtare corectă, demnă și desfășurarea unei propaganda active ( conferințe, șezători, baluri, coruri, concerte) prin care să se apropie populația de toate naționalitățile, iar moldovenii, în special, să fie deșteptați la viața națională, combătând-se agitațiile străinilor contra noastră”.
În luptele purtate pentru eliberarea Basarabiei, Corpul 6 Armată a înregistrat următoarele pierderi: 3 ofițeri și 22 trupă morți și 12 ofițeri și 300 trupă răniți.
De asemenea, în legătură cu rolul armatei române în actul unirii Basarabiei cu România se exprima și Președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț:
,,Pentru noi moldovenii, pentru mișcarea noastră națională, intrarea armatei române în Chișinău, a fost un element de primă importanță, decisiv. Elementele românești au câștigat mult curaj și mai multe speranțe pentru viitor.”

 

Sorin GRUMUȘ

Bibliografie:
– Revista ,,Historia” An XVI, Nr. 170
– Ziarul Financiar – 22.05.2009

Lasă un răspuns