«

»

Dimitrie Grama – dialoguri

…..ma apropii incet!
mi s-a spus:
acesta este
ultimul drum supendat
de fapt e vorba
doar de
o franghie pe care
sa pasesc
si o alta
franghie atarnata
din cer
in nesiguranta
in spaima….

ma gandesc:
ultimul drum?
dece asa,
in suspensie?
dece nu neted
luminos?
dar mi se spune
ca nu eu sunt acela
care aleg!

….primul pas intotdeauna
mi s-a parut greu
pasul asta, insa,
imi pare imposibil,
dar o forta
mult mai puternica
decat mine,
ma impinge inainte!

….ma clatin
pasesc nesigur,
cad,
ma tin
cu degete de fier
de franghia
din cer cazuta,
ma ridic si
iarasi fac
un pas sau
poate ca fac doi….

….privesc!
am timp
nu ma grabesc!

….jos in abisuri
sunt tot eu
pe un drum de tara
descult si
despuiat de mine!

….sus, in alte sfere,
ciudate si sterile,
parca tot eu,
sau poate
umbra aceia
pe care m-am obisnuit
sa o numesc Eu
atunci cand
fac cate un pas
in golul dintre
cer si mine.

Dimitrie, Aprilie 2017

Lasă un răspuns