«

»

Răscoala țărănească din aprilie 1831 în ținutul Roman


În timpul ocupației țariste, măsurile impuse prin Regulamentul Organic au fost extrem de apăsătoare asupra populației din Principatele Române, Moldova și Țara Românească.
Aproximativ 60000 de țărani din întreaga Moldovă s-au grupat în luna aprilie 1831, în jurul a cinci localităţi: Săbăoani, Deleni (Herţa), Bârnova (Iaşi), Galaţi şi Tărnăuca (Basarabia) și s-au răsculat împotriva trupelor țariste de ocupație.
Răscoala țărănească desfășurată în luna aprilie 1831, mai puțin cunoscută și studiată, a avut multiple cauze economice, sociale și politice.
Cauzele principale ale răscoalei sunt catagrafia pe baza căreia urma să se stabilească birul, pe care urma să-l plătească țăranii și împotrivirea la încorporarea unor tineri în armata permanentă a Moldovei.
Regulamentul Organic a reorganizat printre altele și armata, stabilind obligativitatea serviciului militar pentru toți tinerii cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani.
La data de 20 februarie 1831, fruntașii din satele din ținutul Roman: Săbăoani ,Gherăiești, Răchiteni, Adjudeni, Buruienești, Luțca, Tămășeni, Sterpul, Rediul, Sagna, Fârtești , Oțeleni și Pildești au redactat un document programatic prin care se obligau să nu mai permită concentrarea tinerilor pentru Straja pământeană.
În aceste condiții, vicepreşedintele Divanului Moldovei, generalul Mircovici, l-a rugat pe părintele Angeloni, superiorul Misiunii Franciscane din Moldova, să meargă în regiunea Romanului pentru a-i convinge pe locuitorii din aceste sate să se supună prevederilor Regulamentului organic. Timp de nouă zile, părintele Angeloni a străbătut satele catolice din jurul Romanului pentru a-i determina pe credincioşii săi să se supună legilor stipulate în Regulamentul organic.
Misiunea părintelui Angeloni a eșuat și în consecință, generalul Mircovici a ordonat într-o primă fază, trimiterea la Săbăoani a 300 de husari din garnizoana militară rusească dislocată la Roman.
Într-o zi de luni, 24 aprilie 1831, au venit în Săbăoani pentru reprimarea răscoalei, 1.000 de infanterişti însoţiţi de 500 de călărași din armata rusă de ocupație. După ce au simulat că se întorc spre Roman, pentru a-i deruta pe oameni, au intrat în sat şi au înconjurat cimitirul, unde erau refugiaţi ţăranii rebeli din Săbăoani şi din satele vecine.
Comandantul detașamentului de represiune a încercat să rezolve conflictul explicând ţăranilor că înfiinţarea armatei naţionale este un lucru bun, întrucât ea va veghea asupra integrităţii teritoriului Moldovei. Din nefericire, țăranii nu s-au lăsat convinşi de cuvintele ofițerului rus și la răspunsul negativ al acestora, trupele țariste au tras trei salve pentru intimidare.
În urma bătăliei corp la corp care a urmat între răsculați și trupele ruse, țăranii au fost nevoiți să capituleze. Bilanțul luptei a fost tragic de ambele părți, din rândurile țăranilor răsculați s-au înregistrat numeroși morți: 30 din Săbăoani, patru din Pildești, unul din Barticești, unul din Prăjești și patru din Gherăiești
De asemenea, au fost răniţi grav alţi 35 de ţărani care au murit în zilele următoare.
Comisia de anchetă stabilită în urma desfășurării răscoalei țărănești a stabilit că principalii instigatori din satele din ținutul Roman au fost: vornicul Andrei Dascălu din Săbăoani, Petre Mârță din Cândești, Mihai Pârțan,Mihai Ghergheleanu și Dimitrie Târzioru din Tămășeni, Dumitru Ciocoiu din Adjudeni, Ilie Burluiu din Doljești, vornicul Petre Covre și Simion, fiul lui Toma din Oțeleni.
La interogatoriile desfășurate în timpul anchetei , ţăranii au declarat:
„Gândul nostru au fost să nu ne supunem întru nimica stăpânirii şi hotărârea să ne împotrivim cu toate chipurile şi cu toată virtutea noastră”, iar „întâmplându-se şi moartea unui boier sau ghinerariu sau alti ucideri să răspundem toate satele”.
La data de 7 august 2011, în Săbăoani a fost dezvelit şi sfinţit un monument realizat de sculptorul Florin Zaharescu, pe care sunt înscrise numele a 40 de țărani morți în confruntarea cu armata țaristă.

Bibliografie:
– CIUBOTARU,ION H., ș.a., GHERĂEȘTI un sat din ținutul Romanului, Editura Presa Bună, Iași, 2013.
– Ziarul Lumina 16 septembrie 2011.

Lasă un răspuns