«

»

Rapoarte consulare austriece întocmite la Roman, aflate în colecția Hurmuzachi

Eudoxiu Hurmuzachi

Eudoxiu baron de Hurmuzachi, născut la data de 29 septembrie 1812 în Cernăuți a fost un istoric, politician austriac și patriot român, membru al Academiei Române, care a luptat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic.
Corespondența diplomatică și rapoartele consulare au fost întocmite în limba germană în timpul ocupației austriece de către administratorii districtului Roman: von Oechsner, Freyherr von Metzburg, și von Raab. Această corespondență diplomatică a fost culeasă de Eudoxiu de Hurmuzachi și se păstrează în original în Biblioteca Academiei Române.
Din conținutul acestei corespondențe diplomatice desprindem informații și date extrem de valoroase despre situația economică și socială a districtului Roman, precum și despre organizarea militară a trupelor de ocupație. Astfel într-un raport întocmit la Roman, la data de 10 august 1784 administratorul von Oechsner informa despre : ,,extrădarea dezertorilor din ținutul Bacăului și al Romanului și despre dificultatea extrădării dezertorilor însurați.”

1

Într-un alt raport întocmit la data de 26 noiembie 1788 administratorul districtului Roman, Freyherr von Metzburg îl informa pe superiorul său din Ministerul de externe despre faptul că Prințul de Cotburg și-a stabilit cartierul general în Garnizoana Roman.
Este posibil ca medicul Josephus Muehr să fi făcut parte din Spitalul de Campanie al Corpului expediționar al armatei austriece în timpul războiului austro-turc din 1787-1792. Cert este faptul că după ocuparea orașului de către armata imperială austriacă, în iarna anului 1787, Comandamentul a fost cartiruit în sediul Episcopiei, în timp ce Spitalul de campanie n-ar fi exclus să fi fost dislocat în locul Bolniței de la Mănăstirea Precista.
Asistenta sanitara la Roman a evoluat de la o formă primară, prin bolnitele de la mănăstirea Sfintii Voievozi și de la mănăstirea Precista Mare. Prima denumire a institutiei a fost „Ospitalul săracilor” și funcționa cu doar 10 paturi Pe lângă spital funcționa si o spițerie, a cărei conducere a fost preluata de medicul Josephus Muehr, conform procesului verbal de preluare de la 1 aprilie 1798.
În privința organizării serviciului militar sanitar în Moldova este de remarcat faptul că dacă la data de 30 noiembrie/12 decembrie 1830 s-a aprobat regulamentul pentru
înființarea spitalului militar din Iași , în același an, a luat ființă în orașul Roman un așezământ sanitar ostășesc, care în anul 1833 a fost desființat
Trebuie menționat faptul că în acea perioadă în ținutul Roman funcționa o puternică garnizoană a armatei țariste de ocupație, care a participat și la reprimarea Răscoalei țărănești de la Săbăoani din 24 aprilie 1831.
Revenind la rapoartele întocmite în Garnizoana Roman în perioada Războiului austro-turc merită a fi consemnat raportul întocmit la data de 24 aprilie 1789 de către Freyherr von Metzburg în care este prezentată lupta de la Valea Seacă, localitate situată între Roman și Focșani. De asemenea, în aceste rapoarte se găsesc informații prețioase și despre armata țaristă, despre înaintarea armatei austriece în Moldova precum și despre greutățile de aprovizionare întâmpinate de aceasta din urmă.
La data de 1 mai 1789 același, administrator Freyherr von Metzburg informa de la Roman: ,, despre izbânda rușilor de la Maxineni, despre însărcinarea generalului Kamensky cu comanda trupelor rusești din Moldova și despre înaintarea Prințului de Coburg spre Bacău.”Într-un raport întocmit la data de 26 iunie 1789 se precizează faptul că: ,,se așteaptă la Iași sosirea lui Potemkin și a fostului Domn al Moldovei Alexandru Mavocordat și că Marele Vizir ar înainta către Belgrad.”
După încetarea din viață a diplomatului Freyherr von Metzburg locul acestuia va fi luat de către administratorul von Raab. Într-un raport întocmit la data de 17 decembrie 1789, acesta din urmă, consemna: ,, despre greutatea aprovizionării trupelor, despre încălcarea teritoriului moldovean ocupat de trupele austriece de către Ruși, despre călătoria lui Potemkin la Cherson și despre năzuințele Principatelor spre independență.”
Fără îndoială că datele și informațiile conținute în corespondența diplomatică din colecția Eudoxiu Hurmuzachi reprezintă izvoare scrise prețioase despre o perioadă mai puțin cunoscută și studiată din istoria orașului Roman.

Sorin GRUMUȘ

Bibliografie:

  • COZĂRESCU, EPIFANIE, Paramedicalia, Editura pentru ştiinţă S.I.T., Bucureşti, 2007, p. 92.
  • Istoria Militară a poporului român, vol.IV, Editura Militară, Bucureşti, 1987, p. 211.
  • Documente privitoare la istoria românilor, vol. X, partea I, București, 1922.

Lasă un răspuns