«

»

Tiberiu Tudor: Balt-Orient expresul

Aceleaşi vechi nelinişti şi astăzi mă apasă,
Paharele cu bere sclipesc a diamant,
I-un cimitir de sticle împrăştiat pe masă,
Balt-Orient expresul ─ vagon restaurant.

La geamul tău în noapte se clatină mălinii,
Îmbracă-te în verde, dar nu mă aştepta,
Furtuna trece grâul prin săbiile luminii
Si limpezeşte drumul ─ cel dinaintea mea.

In urmă ─ numai pulsul intens al disperării,
Inima ta ce bate alunecând sub roţi,
Te răstigneşti pe diguri cu valurile mării
Şi nu mai ştii surâde. Şi-a plânge nu mai poţi.

Eu voi urma himera acelei căi stelare,
În zdrenţele speranţei, mereu printre străini,
Împărtăşindu-mi soarta şi zilele amare
Cu cei goniţi de spaima de-a nu avea destin.

Aceleaşi vechi nelinişti şi astăzi mă apasă,
Paharele cu bere sclipesc a diamant,
I-un cimitir de sticle împrăştiat pe masă,
Balt-Orient expresul, vagon restaurant.

Lasă un răspuns