«

»

Ioan Popoiu: Poeme din Antologia ,,Printre rânduri, printre gânduri, printre oameni…”

ioan-popoiu

Licenţiat în Istorie – Filosofie şi Teologie.

Intelectual: muzeograf şi profesor.

Autor a unor grupaje de poezii şi eseuri în reviste: „Convorbiri literare” (Iaşi), „Astra” (Braşov), „Euphorion” (Sibiu), „Mioriţa” (S. U. A.), „Observatorul” (Canada).

Autorul volumului de poeme „Vifor Eretic”.

MOTTO: „Orice spirit înfăptuieşte în viaţă, două opere: opera de om viu şi opera de nălucă.” Gerard de Nerval.

Imposibilă Arcadie

frumuseţea aceasta

te răneşte

paşii tăi

nu duc neapărat undeva

clipa în care

iubita îţi cere

să renunţi

cerul albastru

şi gândul agasant

că nu înţelegi

cărei lumi aparţii

construieşti

încă o dată

planuri

până la

următoarea prăbuşire

păsări arbori soare valuri

imposibilă Arcadie

Necuprins în necuprins

palpezi

nevăzutul

neatinsul

inexistentul

nerostite sunt toate

eşti invadat de umbre

tăceri

cât mai puţine cuvinte

instrumente abandonate

necuprins în Necuprins

eşti dincolo de tine

însetat de vastitate

în golul din miezul fiinţei

pătrunzi

nucleu fosforescent

plutind

în

Marele Rotund

Transparenţă a lumii

copleşit de lumină

părăsit de tot ce-i real

disoluţie a formelor

oameni forme obiecte

fluide

destrămare

eşti numai Spirit

flacără înăuntrul Abisului

priveşti fascinat

transparenţă a lumii

sunete culori miresme

nu mai eşti aici

nu ştii cine eşti

nu-ţi mai aparţii

bulgăre de foc

în cuprinsul

Inelului

Glorie amânată

exasperat

de forme materie ziduri

cariatide triumfătoare

agresive

nimicul organizat

impunător

teroare în miezul banalităţii

golul în inima lucrurilor

învins

cu gândul la luptele viitoare

glorie amânată

triumf niciodată posibil

eşecul

ca respiraţie zilnică

însingurat în

Ideal

Condotier solitar

condotier în armiile regeşti

lupţi sub o străină zare

ziduri se surpă

armate se prăbuşesc

năluca victoriei

se-ndepărtează mereu

mărşăluieşti singur

lângă zidurile Wittenbergului

visezi la o himerică glorie

te vezi luptător

sub steaua lui Fortinbras

strălucit înveşmântat în armură

lupte marşuri arme

toate victorii „à la Pyrrhus”

lupta se mută înăuntru

orizontul se închide

în

inima ta

Următoarea lovitură

acum

singurătatea

te inundă

pătrunde în tine

ca o panteră tânără

încordată

plină de sânge

iubirea trecută

zvâcneşte în tine

eşti numai zbucium

ca un animal de pradă

lovit

sfârtecat

cu neputinţă să cedezi

să te resemnezi

până la sfârşit

intact

tânăr ca un adolescent

aştepţi cu un surâs

următoarea lovitură

ce ţi se pregăteşte

nepăsător

Phoenix

plonjezi pe câmpul verde

iubirea freamătul dorinţa

alungă tristeţea

nu vrei să primeşti nimic

ca o consolare

stai în bătaia sentimentului

ca sub fulgere tăioase

eşti făcut cenuşă

anihilat până la suflet

proiectat

în afara universului

ca pe un pământ al nimănui

tânjeşti la

sângele tânăr proaspăt

o adiere de viaţă

pentru a respira

din nou

Taină în taină

în orice clipă

oscilezi

între

prăbuşire şi apoteoză

drumul spre tine însuţi

piedică de neînvins

nu ezita

nu te teme

dincolo de lume

dincolo de tine

se află

Necunoscutul

eşti

taină în Taină

Într-o altă viaţă

real invadat

de coşmaruri

într-o altă viaţă

ţi se vor face

promisiuni de fericire

elanuri întârziate

pătrunzi din nou

în încăperi goale

unde nu te strigă nimeni

şoapte printre obiecte

aflate în viitor

mai multe persoane

răspund la acelaşi nume

ce-ţi mai aparţine

prezent la toate

chemările

vrei să fii doar

uitare şi absenţă

————————————-

Ioan POPOIU

(Din Antologia ”Printre rânduri, printre gânduri, printre oameni…”, Târgovişte, Editura Singur, 2017, coordonator: Mioara Hususan)

Lasă un răspuns