«

»

Sorin Grumuș: Vizite regale în Garnizoana Roman

Vizite regale în Garnizoana Roman

Prima vizită „regală” în ținutul Roman a avut are loc la numai câteva luni de la venirea în ţară a principelui Carol, în luna august 1866. Acesta a sosit în orașele din Moldova pentru a cunoaşte locurile şi oamenii. Timp de trei săptămâni a vizitat 11 din cele 14 judeţe, potrivit împărţirii administrativ-teritoriale, şi a mers 1.500 km cu trăsura. Călătoria a fost prezentată în amănunt în memoriile regelui Carol I. El a trecut pe la Roman, a poposit la moşia Ghica de la Dulceşti, de unde s-a îndreptat spre Piatra Neamţ.
În memorii se consemnează:
,, Înainte de a ajunge la Roman, trebuie să treacă peste poduri de lemn două râuri frumoase, Bistrița și Moldova. Romanul este un oraș de vreo 20000 de locuitori…Toată populația e în picioare.Înaintea vechii biserici episcopale prințul se oprește, episcopul cu întregul cler – foarte numerous – îl primește și el asistă la un Te-Deum, slujbă bisericească plină de efect mai ales din cauza corului frumos. Apoi prânz cu toast ; seara orașul e luminat.”
De la Piatra Neamț, Carol I s-a deplasat apoi la Văratec, unde a fost impresionat de frumuseţea satului mănăstiresc îngrijit fără cusur de cele peste 200 de slujitoare ale Domnului..
A doua vizită a domnitorului Carol I în Garnizoana Roman a avut loc în anul 1870, cu scopul inspectării structurilor militare din garnizoană.
În anul 1885 are loc a treia vizită a M.S. Carol I în Garnizoana Roman, de această dată în calitate de Rege al României. În acestă vizită regele Carol I a fost însoțit de către către ministrul de război, generalul Ștefan Fălcoianu și de ministrul de interne, generalul Constantin Barozzi.
În anul 1887 a sosit în garnizoana Roman, M.S. regele Carol I aflat în drum spre Iași. Înaltul oaspete a fost întâmpinat de către comandantul Garnizoanei Roman, generalul Pilat Constantin alături de autorităile civile ale orașului.
După ce va participa la un Te-Deum la Episcopie și se va întâlni cu episcopul Melchisedec Ștefănescu, M.S. regele Carol I va părăsi orașul Roman în cursul aceleași zile și va continua deplasarea către Iași.
La data de 26 septembrie 1898, regele României Carol I împreună cu suita, sosește în gara Roman, cu trenul regal, cu scopul desfășurării ,,manevrelor regale”.
Deschiderea ,, manevrelor regale” în Garnizoana Roman a fost executată de însuși Regele Carol I, în prezența Marelui Stat Major al Armatei Române , a corpului de atașați militari străini și a unui numeros public.
M.S. Regele Carol I a fost întâmpinat pe peronul gării Roman de comandantul garnizoanei, de episcop, de prefectul și primarul județului.
Imagini inedite care înfățișează sosirea M.S. Regele Carol I în gara Roman cu trenul regal precum și din timpul desfășurării manevrelor regale au fost imortalizate într-o colecție de cărți poștale tipărite la Roman, de frații Rothenberg.
Regele Carol I și o parte din suita regală a fost cazată la Casa Nevruzzi și la conacul boierului Bogdan Lupu din localitatea Gâdinți , în apropierea căruia se afla un poligon de manevră.
La data de 25 septembrie 1911, a sosit în gara Hălăucești, de la Sinaia, M.S. regele Carol I însoțit de Regina Elisabeta, pentru a participa la manevrele militare regale desfășurate între Roman și Pașcani.
În anul 1917 atunci când unitățile militare din compunerea Diviziei 7 Infanterie ,,Roman” purtau lupte deosebit de grele la în zona Oituz, M.S. Regina Maria a vizitat în mai multe rânduri spitalele militare permanente și provizorii din orașul Roman.
În baza Înaltului Decret nr.3659 din 30.08.1920, drapelul Regimentului 4 Artilerie ,,Roman” a fost decorat cu cea mai înaltă distincție militară de război, ordinul ,,Mihai Viteazul”: ,, pentru vitejia și avântul de care au dat dovadă ofițerii și trupa regimentului în cursul bătăliilor din anii 1916-1917 si 1919”
Prin Ordinul de zi nr. 2717 din 9 noiembrie 1922, regele Ferdinand I a devenit comandantul onorific şi cap al Regimentului 4 Artilerie ,,Roman”. De asemenea, în baza Decretului Regal nr. 3204 din 9 septembrie 1930, Regimentul 4 Artilerie,,Roman”, unitate de elită a armatei române, a fost denumit „Regimentul de Artilerie de Gardă”.
Această titulatură onorantă prevedea faptul că toţi militarii Regimentului 4 Artilerie ,,Roman” aveau dreptul de a purta cifrul regelui Ferdinand I pe epoleţi. Conform regulamentului, ofiţerii aveau cifrul din metal alb, iar trupa din postav negru.
Prin Decretul Regal nr. 2193 din 19 iunie 1930 s-a stabilit ca uniforma ofiţerilor Regimentului de Artilerie de Gardã să fie ca cea a artileriei de câmp, cu următoarele deosebiri: broderii de gardă la gulerul şi manşetele tunicii de ceremonie, petliţe cu broderii de gardă la vestonul ţinutei de zi, eghileţi de gardă aurii, înspicaţi cu negru. De asemenea, este adoptat un cifru ,,Ferdinand” de model special, propriu acestui regiment, care era purtat pe epoleţi.
În cronica neoficială apărută în ,,Monitorul Oficial” nr.140 din 14 septembrie 1918- Partea Neoficială pagina 2333-2334 se consemnează:
,, În ziua de 7 septembrie 1918 M.S. Regele însoțit de adjutantul de serviciu, s-a transportat de la Iași cu automobilul în garnizoana Roman,în scopul de a decora cu Ordinul militar de răsboi ,, Steaua României” cu spade drapelele regimentelor 9 călărași și 22 artilerie.
La ora 10,50 M.S. Regele a primit, la intrarea în oraș, raportul comandantului garnizoanei Roman, dl. general de brigadă Moșoiu Traian, în acelașii timp și comandant al diviziei VII , după care M.S. Regele S-a îndreptat pe platoul de lângă comandamentul diviziei, unde a fost primit de d. general de divizie Petala N., comandantul corpului IV armată, și de toți ofițerii superiori din corpul de armată din garnizoana Roman.
După trecerea în rezistă, la ora 11, a trupelor din garnizoana Roman, care încadrau cele două drapele, M.S. Regele , în fața frontului, a procedat la decorarea drapelului regimentului 9 călărași și apoi la acela al regimentului 22 artilerie, adresând vorbe de îmbărbătare fiecărui comandant de regiment.Aceștia, nulțumind, au asigurat pe M.S.Regele despre devotmentul nețărmurit și dragostea ce au pentru MM.LL.Regele și Regina , întreaga Familie Regală, Patrie și tron.
La ora 11,45 M.S.Regele a părăsit garnizoana Roman și s-a înapoiat la Iași”
Documentele de arhivă consemnează faptul că vizitele regale oficiale în garnizoana Roman, ale suveranilor României, au continuat prin Regele Carol al II –lea ( 1934) și Regina Elena ( 1941).

Regimentul 4 Artilerie Roman ,,Regele Ferdinand I”

Bibliografie:
– Casa Regală a României în cronicile ,, neoficiale” ale ,, Monitorului Oficial” 1914-1924, vol.I, Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei, București, 2010.
– Memoriile regelui Carol I al României ( De un martor ocular Partea I) , Editura ErcPress, București, 2017.
– CÂRNU, general-locotenent, FĂNICĂ, șa., 100 de ani de învățământ aeronautic.Tradiție și continuitate.Doctrină,instruire și înzestrare.Personalități.Acțiuni militare., Editura Centrului tehnic-editorial al armatei, București, 2013.

Lasă un răspuns