«

»

Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului

AFIS FINAL ZIUA INTERNATIONALA HOLOCAUST 2018

Consiliul Județean Suceava și Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera” organizează vineri, 26 ianuarie 2018, 12h., în Sala de Arte a Bibliotecii Bucovinei, o Conferință dedicată Zilei Internaționale a Victimelor Holocaustului și susținută de scriitoarea Angela Furtună. Moderator, istoricul Gabriel- Gheorghe Cărăbuș.
Filme BBC și DW despre istoria și mărturiile de la Auschwitz – Birkenau vor putea fi vizionate la final, precum și o mini-expoziție de carte la temă.

Conferința Angelei Furtună va avea două secțiuni:
I. Supraviețuitori ai Holocaustului, prin Artă și Adevăr. Din Bucovina, în marea literatură a lumii: Norman Manea, Paul Celan, Arnold Daghani, Aharon Appelfeld, Rose Ausländer.
II. Mari români la Yad Vashem (Memorialul Holocaustului de la Ierusalim). Respect și omenie pentru oameni de omenie de ieri – modele și punți de legătură între popoarele de azi.

Istoricul zilei:
Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului a fost desemnată, începând din 2oo5, ziua de 27 ianuarie din fiecare an și reprezintă prima comemorare universală a victimelor Holocaustului. Această comemorare a fost decisă prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite numărul 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptată la a 42-a ședință plenară. Astfel, la 24 ianuarie 2005, în cadrul unei ședințe speciale, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a marcat a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului care a avut ca rezultat uciderea a 6 milioane de evrei europeni și a milioane de persoane de alte naționalități de către regimul nazist german.
27 ianuarie este data la care, în anul 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare, situat în Polonia la Auschwitz-Birkenau, a fost eliberat de armata sovietică.
Înainte de rezoluția 60/7, se instituiseră zile naționale de comemorare a Holocaustului, cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua Comemorării Victimelor Național-Socialismului) în Germania, stabilită printr-un decret al Președintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996. Din 2001, 27 ianuarie fusese și Ziua Holocaustului în Regatul Unit. Multă vreme, doar şapte state au comemorat Holocaustul: Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, România şi Statele Unite, adică 3.6 % din totalul membrilor ONU. Rusia, succesor legal al fostei URSS şi membru permanent al Consiliului de Securitate, nu comemora Holocaustul, la fel cum nici China sau Franţa, de asemenea membri permanenţi ai Consiliului de Securitate.

Multe țări au introdus capitole de istorie și de etica memoriei, consacrând în școli discipline, manuale și ore de studiu și de educație anti-totalitară, care să pregătească viitorii cetățeni pentru apărarea drepturilor omului în țările lor și pentru combaterea practicilor totalitare, fie ele de extrema dreaptă, fie de extrema stângă. Memorialele Holocaustului “Yad Vashem” din Israel, Memorialul Holocaustului din SUA, Memorialul Holocaustului din Berlin sau alte zeci de astfel de instituţii din marile oraşe ale Europei, Statelor Unite ale Americii, Asiei sau din Israel, ţin vie amintirea victimelor genocidului.

Holocaustul (Shoah) a fost tabu în România de după al doilea război mondial, deoarece în istoria oficială a URSS, adică istoria-propagandă predată obligatoriu şi în ţările estice bolşevizate, și care dăinuie în imaginarul european colectiv până azi, evreii nu erau pomeniți ca principalele victime ale lui Hitler, ci numai comuniştii (ce erau, în fapt, foarte reduşi numeric la acea dată). Astfel a rămas ascuns pentru multă vreme opiniei publice caracterul de purificare etnică, primordial antisemită, al soluţiei finale naziste, ce va fi îmbrăţişat şi de neo-bolşevici. În fapt, marea manipulare istorică a secolului al XX-lea – cel străbătut de la un capăt la celălalt de principiul genocidului ca soluţie de redesenare a aşa-zisei Europei civilizate printr-un condei asiatic bolşevic terorist -, reprezintă o maree de clişee şi fapte denaturate. Tocmai de aceea adevărul este necesar pentru speranța de recuperare a homeostaziei unei civilizaţii ameninţate de noi valuri de barbarie modernă ce o vor zdruncina în curând.
Imaginarul politic european va avea întotdeauna nevoie de un 27 ianuarie demn şi de asumarea irepetabilităţii Holocaustului. Iar identitatea europeană, ce încă îşi caută contururile, trebuie să asimileze rădăcinile amare ale Shoah ca pe un catalizator al spiritului democrat şi ca pe un imunostimulent al conştiinţelor faţă de spiritul totalitar.” (Angela Furtună, “La anul, la Ierusalim, o carte”, coperta de Devis Grebu, sub egida Bibliotecii Bucovinei, 2009)

Angela Furtună, inițiator și coordonator de proiect
Gabriel-Gheorghe Cărăbuș, managerul Bibliotecii Bucovinei

Lasă un răspuns