«

»

Adrian Botez – poeme

BOTEZ A DESEN 0(1)

POVESTEA DUHULUI

zeii de glod s-or aurì – curând
sânge ne-a curge-n mocirlos Pământ
din omeniri nu va rămâne urmă:
doar fâlfâiri şi zgreapţăne ce scurmă…

toţi se târăsc spre vizuini-văzduh
Domnul i-ascunde – deocamdată – -n stuh…
de-aici – din mlaştina celestă
zborul şi-or lua – -n vârtejuri de tempestă

doar Duhuri ce au ars – SUBLIM – în Vetre ca şi-n Munţi
doar Duhuri de Eroi – dedaţi Misticei Nunţi!
…ce vezi albastru-acum – va fi umil gunoi şi fi-va scrum

ce n-ai văzut (orbit de Faptă) – vor fi Sori Mistici – REGAL DRUM…
…gătiţi de preschimbarea-n ADEVĂR-IUBIRE! – …APELE SE DESPART!
…ULCIORUL CRIMEI nu-ocroteşte – iar – ca-n Meduze-Vremuri:
EL S-A SPART!
*
…nu mai sunt cumetrìi: Ultimă-i Judecată
dar nu pe părţi – pe ochi frumoşi – ori plată
ci Judecata asta va hotărî CUNUNA DE MESEAN
sau dezveli-va GHEARA DE MONSTRU: Slinos – Pitic – Viclean…

…cu CRIST vor sta la Cină (sub Raze-Flori-Ninsori): Turma Luminii – Blând-Harnicul Plăvan
cum şi Eroi-Iubirea – Străbunii în Văpăi – Martiri Sfinţiţi de Neam…
…pe treptele de zoaie – în Astre ale Ùrii –
Şerpi – Scòrpii – Râioase Broaşte ori Lemùrii
s-or desfăta – -n plescăituri –
cu RÂVNA TÂRÂTURII…

nici unii şi nici alţii nu-şi vor simţi DREPT-TREAPTA:
Răsplata ori Pedeapsa: Viaţa ADEVĂRATĂ-a lor –
acuma oglindită în Ochi Judecător!

Vădirea Spiţei e doar Soarta-ţi – scoasă de pe MOSOR…
…”cum îţi aşterni – aşa tu vei dormì” – grăiau Bătrânii
-n Vetrele Cetăţii:
nu-i la Zei vina: întru începuturi – ei asmuţit-au Stihia Sfânt-Dreptăţii!
*
…cine – trecut prin viaţă – Stihia Sfânt-Dreptăţii – trufàş – nu şi-a văzut:
hulitu-şi-a Fiinţa – nu s-a iubit cu Sinea – în Àbis a Crezut!


MOARTEA ARTISTULUI

de câte ori văd verze-bălţi – mi-aduc – pe loc – aminte
de-Ocean – de Spumele-I turbate: Eroi şi-aflară-n El morminte!
dar ce măreţ mormânt – Oceanul – faţă de astă baltă
în care-azvârl cu pietricele – privind cum raţe saltă…

Hristos-Părinte – -s păcătos – cât nu pot a rostire
poţi să-mi spurci trup – dar la-astrucat – ‘mormântă după Fire:
n-am fost nici laş – nici trădător – Te rog să-mi afli-Ocean
să mă-nvălătucesc cu Valul – la Tine – către Cer:
Artist înseamn’ – hrisoave-adeveresc – CELESTUL CAVALER!
nu năzuiesc la Nunta Sfântă – „Al Treilea Cioban”:
Frământ râvnesc – Urgìi Măreţe – lipsite de-orice an!

n-aş vrea în Rai „democraţie” – să-i frec pe-irozi la coate
ci vreau să tulbur Omenire – cu Duhul – după Moarte!
Furtună – Uragan-Lumină – iar nu meschine vămuri

să-mi zici: „fii Vânt Turbat – pe dat’ să mături trup şi cărnuri!”
…Armuri de Cavaler voi sparge – în lupta pentru Tine
dar nu-mi da Moarte-cu-Sictir – ci Vrednicii Alpine!


LUMEA S-A FOST SFÂRŞIT ÎN MINE – CA ŞI-N LATRINA DE AFARĂ

…lumea s-a fost sfârşit în mine – ca şi-n latrina de afară:
va fi cândva – oare – Lumină – să cânte STRUNA LIREI – iară?!
…deşi-s Profet – zări se-nfierbântă – şi ochii-mi ard – mintea mi-e scrum…
…dar om-căposul (Zeul Crimei!) mă mustră – vrea să-i zic de-un Drum:

„Poet eşti: garantezi – cu-Armonia-ţi – ce-a fost – iar ce va fi – tu ştii DE-ACUM…!”
…şi dacă ştiu – ce pot să schimb? – cui pot să-i iau ori să-i dau nimb?
…da – sunt POET – deci sunt PROFET: chezaş pot fi doar pentru LIRA-ROATA!
…în rest – nu eu învìi – nu eu vă scriu: HRISTOS cu MILA – nu cu gloata…

…un lucru să nu uiţi din CARTE: „de ce-ai făcut – vei avea parte!”
…de Moarte n-ai de ce te teme: ea-i Poarta doar – spre Sinea ta:
de noi atârnă – să nu fim ucigaşi de frate: doar strune line-n lira Sa…

…deci n-o huli şi n-o-ncânta: ea – Moartea – te-o-nlesni spre STEA…
…atunci – abia – SPECTACOLUL începe: „biet zăbovit smerit” – trezind „memorii” –
OGLINDA-i: Jude-arzând – în stil patetic – o Viaţă – cât mii belèle-istòrii!


NICI CU TELESCOPUL

nici cu Telescopul nu văd
nimic din mine: e timpul să intre în
funcţiune – armata
şobolanilor: numai ei pot
stârni – de prin colţuri
obscure – Adevărul – şi să-mi
actualizeze
extaza


 

Lasă un răspuns