«

»

Florin Vasile Bratu: Târziu

florin-bratu

Se lasă negura pe snop,
se-ascunde soarele în nor.
Tot rătăcind din strop în strop
se schimbă-n zări multicolor…

în adormiri, din ceas în ceas,
mă-ndepărtez de unda lui cu har.
Fără un ghid stelar rămas
și zilele-s uitate-n calendar…

rămân doar nopțile pustii,
cu bruma lor născută-n jale.
Să mai aștept din cer să vii
să ștergi zăpezile din cale?!

… Dar n-ai să vii.
E drumul lung pe dealuri.
De-atâta ceață peste vii
te-ai mistuit în valuri…

…în lipsa ta,
totu-i schimbat de-o vreme.
De-atâtea rătăciri pustii
și bruma-n cale geme.

ianuarie 2018

Lasă un răspuns