«

»

Iuliana Năstase-Onu: Viorica Agarici – model de sacrificiu şi umanism

36509314_1903886379631731_4021915664984834048_n

Eu sunt povestea. Am copilărit cu această poveste, am cunoscut o pare din personaje, inclusiv pe Doamna Viorica Agarici. Activitatea lor dedicată voluntariatului m-a marcat și m-a determinat să urmez același drum.
Prin această poveste adevărată, petrecută în anii celui de-Al Doilea Război Mondial, încercăm să arătăm lumii că romașcanii, românii sunt oameni prietenoși și că istoria noastră din acea perioadă de război nu se bazează numai pe acțiuni de cruzime ci și pe sacrificiu și umanism. M-am întrebat de multe ori, de ce noi românii nu vorbim despre astfel de momente, de ce în cartea de istorie nu există o lecție dedicată acestor evenimente? Alături de Societatea Română de Cruce Roșie facem un apel în acest sens, arătând că nu trebuie să acceptăm numai lucrurile urâte petrecute în acei ani în România. Același lucru m-au întrebat și un grup de prieteni din Haifa în vara anului trecut, atunci când au vizitat Gara din Roman, unde a avut loc evenimentul: „De ce nu vorbiți despre asta? Voi trebuie să faceți acest lucru, să se știe în lume despre aceste eroine. De ce nu promovați povestea ?De ce…? Mă tot întreb și eu. Să știți că în Roman sau județul Neamț nu știu mulți despre asta și puțini profesori le vorbesc elevilor la orele de istorie sau duc copiii în cadrul săptămânii „Școala altfel” în gară, să le prezinte povestea eroinelor de la Crucea Roșie. Poate proiectul nostru va schimba ceva în acest sens.
Spiru Haret spunea: „ Căutați a face pe copii să prețuiască evenimentele mari ale istoriei noastre mai mult decât pe acelea din istoria altor popoare, să se convingă că strămoșii lor au fost eroi care au luptat și și-au vărsat sângele, ca să conserve țara ce-i adăpostește astăzi; redeșteptați în inima lor aceeași aprinsă iubire de țară pe care și ei trebuie să o aibă ca urmași ai acelor eroi; siliți-vă a-i convinge că țara lor este cea mai bună țară, că neamul lor este cel mai viteaz, cel mai nobil, cel mai energic dintre toate neamurile. De aceea cred că se poate schimba ceva și încă de la primele lecții, în are se vorbește despre „Timpul istoric și mediul geografic”, se pot integra elemente de istorie locală, oferindu-le elevilor informații legate de istoria locului, chiar dacă în manuale nu există așa ceva.”
Acest moment este în același timp un omagiu adus nenumăratelor generații de voluntari ai Crucii Roșii, care au acordat de-a lungul timpului ajutor tuturor celor în nevoie, care au alinat suferința răniților și bolnavilor în timp de război, care au tratat copii, tineri și bătrâni în timpul epidemiilor de malarie, holeră, tifos și tuberculoză, care au contribuit la reîntregirea familiilor separate de război sau de regimul opresiv.
Această femeie, ca și alți români salvatori, reprezintă sufletul românesc în acele vremuri de suferință a evreilor.” (rabin dr. Alexandru Safran)

Lasă un răspuns