«

»

Emilia Amariei – poesis

Emilia Amariei

Bat cuie…

Bat cuie…cât pe muchii, cât pe lângă,
Am unghii violet și răni pe mâini,
Și uneori, mă doare partea stângă
Cu drept asupra bietei mele pâini,

Bat cuie ruginite-n gardul putred
Al unui timp trecut, dar ne-ncheiat,
Bat cuie în prezentul tot mai șubred –
Cu mersu-mpleticit și-ncovoiat,

Bat cuie-n toate, până la scânteie,
Și-ndur scrâșnind acutele dureri,
Oricum, am cam uitat să fiu femeie,
Trudind peste puținele-mi puteri.

Bat cuie, dar cu gândul sunt departe,
Trăind povești din timpuri de demult,
Și mă ascund în filele de carte –
De după ele, sufletu-mi ascult,

Bat cuie-n basme, le agăț în grindă
Și cad, mă scurg de vlagă în pământ,
Boabe fierbinți încep să se desprindă
Și-mi curg peste genunchii tremurând,

Bat cuie-n cer-să leg de veșnicie
Tărâmul nesfârșitei suferinți,
Bat cuie în tăceri și-n nebunie
Și-i răstignesc în versul meu pe sfinți…

Cumpăr cuie

Cumpăr cuie strâmbe, ruginite,
De la colțul casei putrezite,
Unde și-agăța Ion potcoava
Ce-o pierduse prin pădure, gloaba.

Scoabele-mplântate-n unghiuri goale,
Unde stătea raftul plin cu oale
Și pari cu ceaune spânzurate,
Cu tepsii de-aramă, agățate.

Cumpăr cuie ce-ncheiau pereții
Până când îi cuprindeau bureții,
Cuie îndoite sub baroase,
Cuiele durerilor de oase,

Cumpăr tot, căci totu-i de vânzare!
Nu găsești nimic fără de preț.
Cuie, lanțuri, scoabe, circulare,
Pentru viitorul preamăreț…

Scot cuie

Scot cuie-acum din palma sângerândă
A trudei ce-am ascuns-o-n brâul ros,
Care-a săpat în carnea mea flămândă
Și vaiete din trupul meu a scos,

Scot cuie din picioarele zdrobite
Ce-au rătăcit desculțe printre psalmi,
Cătând în cortul milei nesfârșite,
O pânză de întins sub pașii calmi,

Scot cuie dintr-o bârnă putrezită
Ce-a stat sub podul casei bătrânești,
Să pot tăia cu mintea ascuțită
Tot vuietul străin de la ferești.

Scot cuie din pustiul amintirii
Celei de negre zile ce-au trecut,
Cu cleștele din patima trăirii,
Ce răni deschise-n ceruri a făcut.

Scot cuie rupte, sârme și piroane,
Sub răngile de fier le-aud pocnind,
De parcă bat cu linguri în castroane
Toți deținuții din infern venind.

Scot cuie de pe Crucea Mântuirii,
Să-i cadă brațul cel ce-a țintuit
Pe el, răscumpărarea omenirii,
De două mii de ani, necontenit.

Scot cuie dintr-un gând încins cu stele,
Plesnească toate umbrele din vis,
Țâșnească strălucirea dintre ele,
Să fie întunericul învins!

Betoane

Aud și-n somn betoanele scrâșnind,
Privesc cu jale mâinile-mi zdrobite,
Pământul sub cazmale tremurând
Prin gropi adânci sau șanțuri nesfârșite,

Mi-i praful prin toți porii năvălit
Și greutatea pietrelor m-apasă,
Mă-nțeapă fier-betonul la privit
Și-mi bombăne baroasele prin casă,

Mi s-a umplut grădina de scaieți,
De holbură, de spini și pălămidă,
Mă sperie aceste dimineți
Și viața cu iluzia-i perfidă

Din care se aude iar și iar
Icnind, o betonieră ruginită
Și roaba ce se umple cu mortar,
Iar mintea-mi este tot mai obosită

De răcnetul tractoarelor din jur,
Al drujbelor ce, fără noimă, taie,
Avem numai betoane împrejur
Și-n loc de pace, multă hărmălaie…

Car pământ…

Car pământ cu roaba condamnării
Într-o lume devalorizată,
Mi s-a-ncovoiat șira spinării
Și sudoare-mi curge pe lopată,

Car pământ prin gropile uitate,
Undeva, mă-nțeapă o-ntrebare:
Dacă le voi umple, azi, pe toate,
Pot să-mi fac deasupra, o cărare?

Ca să-mi trec șenilele pe ele,
Încrustând cu pasul silniciei,
Din tranșee nesfârșite, grele,
Să m-arunc în poala bucuriei.

Și cum car pământ, scârțâie roaba,
Pietrele scrâșnesc nedumerite,
Căci din zori tot înconjor cocioaba
Visurilor mele ruginite.

Car pământ de parcă-aș face-un munte
Mai înalt, cu peșteri fără nume,
Lacrimile toate le-aș ascunde
Între cărți cu poezii postume.

Mă apasă – ca de plumb – pământul,
Cu supine-adânci merg mai departe,
Tot rugând pe Dumnezeu-Preasfântul,
Să mă scrie în a Vieții-Carte.

Emilia Amariei: născută pe 24 septembrie 1959, în localitatea Borca, Județul Neamț, într-o familie de țărani, cu patru copii, poeta fiind al doilea copil. A absolvit Liceul Mihail Sadoveanu, liceu cu tradiție în Borca.
Debutul literar în revista Cutezătorii în anul 1970. Pe frontul generației optzeciste, publicând în anii optzeci în revistele Flacăra, Transilvania și alte publicații ale vremii. A urmat o perioadă lungă de „tăcere”, revenind în anul 2015.

Colaborare cu revistele:
Vatra Veche, Orizonturile Bucuriei, Apollon, Logos și Agape, Creneluri Sighișorene, Agora literară, Contraste Culturale, Meridianul Cultural, Expresia Ideii, Amprentele sufletului, Eminesciana, Ante Portas, Rotonda Valahă, Literadura, Itaca
Prezentă în câteva antologii:
Lirică reghineană, Suflet românesc, Atlasul cu diezi, Toamna la Apollon, Toplitera, Antologia pentru Civilizația Creștină ASCIOR, Antologia Literară a Revistei Eminesciana, Poeți în Arena, Lacrimi pentru nemurire, Enciclopedia scriitorilor români, 2018.

-Membră a Ligii Scriitorilor filiala Mureș din ianuarie 2017
-Membră de Onoare a Societății Culturale Apollon-România
-Membră a Asociației Culturale Creștine, ASCIOR, din Buzău
Premii și diplome:
-Suflet Românesc, desfășurat la Târgu Jiu, 2017 – Premiul doi
-Sfântul Grai Românesc, desfășurat la Onești, 2017– Premiul doi
-Labirinturi autumnale, 2017, concurs on line, desfășurat pe site-ul Însemne Culturale – Premiul doi
-Vis de toamnă, organizat de Societatea Culturală Apollon-România – Premiul special Alexei Mateevici
– „Adrian Păunescu” , 3 decembrie 2017 – Mențiune
-Romeo și Julieta la Mizil , 2017 – Mențiune
-„Radu Cârneci” 2018 – locul VI
-Festivalul Internațional de Creație Literară „Grigore Vieru” ediția a VI-a 15 ianuarie – 14 februarie 2018 – Trofeul „Grigore Vieru” 2018
-Concursul „Radu Cârneci” 2018 – Mențiune
-Concursul „Centenar 2018” – Premiul doi
-Concursul Centenarul Unirii – Starpress 2018- Mențiune

-Diplomă de Excelență – Cultuă-Artă-Civilizație, oferită de Societatea Apollon-România, din Urziceni
-Diplomă de excelență, din partea asociației ASCIOR și revistei „Orizonturile Bucuriei”, din Buzău
-Diplomă de excelență din partea Ligii Scriitorilor, Filiala Mureș

Volume publicate:
-Nu ne mai vrea pământul, volum de poezie tipărit la Editura Nico din Târgu Mureș, în decembrie 2015, reeditat și retipărit împreună cu cel de-al doilea volum de poezie,
-Datori cu o țară, la Editura Liric Graph, din Buzău, în februarie 2017.
-Sunt dragoste de patria mea, volum de poezie, editura Amanda Edit, decembrie 2017, reeditat în iulie 2018 la editura Vatra Veche
-Scrisorile destinului, volum de proză scurtă , editura Vatra Veche din Târgu Mureș, februarie 2018
-Moire și îngeri, la editura Vatra veche, septembrie 2018

Emilia Amariei.

Lasă un răspuns