«

»

Primirea icoanei Prodromiţa de la schitul românesc Prodromu, de la Sf Munte Athos, în dar pentru Mănăstirea Varatic

Sfânta Icoană a fost adusă de părinţii de la Mănăstirea Sihăstria. Procesiunea a fost urmată de privegherea in cinstea Sfintei Icoane la care au cântat maicile şi părinţii de la Sihăstria și corul măicuțelor de la mănăstirea Varatic. Icoana a fost întâmpinată de Maica stareță Iosefina, de măicuțele Consiliului mănăstirii, de celelalte măicuțe, de credincioșii aflați la ceremonie.

Icoana Maicii Domnului numita Prodromiţa este una dintre icoanele făcătoare de minuni, păstrate in Schitul românesc Prodromu, in Sfântul Munte Athos. Prăznuirea acestei icoane are loc in fiecare an, pe data de 12 iulie, cu întreaga noapte de priveghere. Schitul Prodromu mai păstrează si alte icoane făcătoare de minuni, printre care: icoana Sfântului Ioan Botezătorul si icoana Maicii Domnului Apărătoarea de Foc.
Prodromiţa este una dintre icoanele nefăcute de mana omeneasca, ci anume zugrăvite in chip minunat, prin dumnezeiasca rânduire. Icoana a fost zugrăvită in chip minunat, in anul 1863, in Ţara Românească. In acel an, Părintii Nifon si Nectarie, ctitorii Schitului Prodromu, din Sfantul Munte Athos, mergând in țară pentru trebuințele schitului, aveau in inima lor o mare dorință pentru o icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care sa fie așezată in biserica cea noua, după cum mai toate mănăstirile Sfântului Munte au câte o icoana făcătoare de minuni.
Deci aflându-se Parintii Nifon si Nectarie in Iași, au început a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit si cu viata plăcută lui Dumnezeu, care sa le zugrăvească o icoana a Născătoarei de Dumnezeu. Si au găsit un zugrav bătrân, Iordache Nicolau, cu care s-au învoit sa le faca aceasta icoana, după modelul primit de la părinti. Însă s-au tocmit ca să lucreze numai cu post si aspră rânduială. Rânduiala implica următoarele nevoințe: de dimineața până când va flamanzi să nu ia nimic în gură, iar după-masă să nu mai picteze, ci alt lucru să facă până a doua zi, urmând această rânduială până la terminarea ei. Bătrânul zugrav primi învoiala cu toată evlavia si mulțumirea.
Iată ce notează el, în data de 29 mai 1863, despre zugrăvirea icoanei cea cu dumnezeiască minune săvârșită, într-o scrisoare păstrată in arhiva Schitului Prodromu: ,,Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit aceasta Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, şi in vremea lucrului a urmat o minune preaslăvita, in modul următor: După ce am terminat veşmintele, după meșteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez faţa Maicii Domnului şi a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia si a doua, apucându-ma de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri am văzut ca totul a ieșit dimpotrivă, pentru care foarte m-am mâhnit, socotind că mi-am uitat meșteșugul. Şi aşa, făcându-se seara, m-am culcat mâhnit, nemîncând nimic in ziua aceea, dar socotind ca a doua zi sculându-ma, să mă apuc mai cu dinadinsul de lucru. După ce m-am sculat a doua zi, mai întâi am făcut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugându-ma                 să-mi lumineze mintea, ca sa pot isprăvi Sfânta Icoană; si când m-am dus să mă apuc de lucru, o! preaslăvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desăvârșit, precum se vede. Eu văzând aceasta minune, n-am mai îndrăznit a-mi pune condeiul pe ea, fără numai am dat lustrul cuviincios, deși greșeala am făcut aceasta, ca să mai dau lustru la o asemenea icoana. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane.”
Icoana este zugrăvită pe lemn de tei, ea având un metru înălțime si 0.70 metri lățime. Zugravul a lucrat icoana in Mănăstirea Bucium, județul Iasi. O caracteristica a acesteia este faptul ca icoana, cercetata la microscop, nu prezintă urme de pensula, acest lucru întărind credința cum că Sfintele Feţe au fost pictate in chip minunat de mână nepamântească.

Lasă un răspuns