«

»

Ciobanu Alexandru Eusebiu: Nopți nedormite

ciobanu.alexandru

În minte totul

se topeşte
se stinge, se topește,
nimic nu mai rămâne integru,
în jur este numai scrum.

în beznă mai veghează doar doua lumânări,
ceara lor nu mai vrea sa se despartă
de flacara ce luminează intens
pe masa sunt așezate un morman de foii și o ceașcă de cafea.
din tablou, un bătrânel începe să prindă uşor viață și îmi zâmbește.
încetul cu încetul începe sa prindă contur ,
nimic nu mai pare sa revină la normal.
dar din acest haos se instalează liniștea
singurătatea lăuntrică si armonia..

Lasă un răspuns