«

»

Tiberiu Tudor: Dacă trăiesc…

TUDOR

Dacă trăiesc este printr-o minune –
Nici o credinţă nu mi-am trădat;
Alb al nevoii de perfecţiune
Sprijină-mi cerul contorsionat.

Dacă trăiesc este pentru că Sarmi,
Poarta spre cer din făgetul înalt,
Urcă prin veacuri de fum şi pierzanii
Linişte treptelor ei de bazalt.

Fiindcă pe urmele nepieritoare
Ale acelor ce nu s-au supus
Flacăra toamnei înalţă altare.
E un altar toată Ţara de Sus.

Dacă rezist este fiindcă zăpada –
Albul în care mereu am crezut –
Morţii smulgându-i triumful şi prada,
Fagii ucişi mi-i aduce pe scut.

Lasă un răspuns