«

»

Dorel Schor – Azi mă culc devreme

  • Astăzi vreau să mă culc mai devreme, îi spun soției, am avut o zi grea. Voi dormi neîntors.
    Așa că la zece eram în pat și la zece și un sfert dormeam. Când m-am trezit era deja… zece jumătate. Se auzea foarte de aproape sirena poliției…
  • S-a întâmplat ceva! spun nițel speriat. Crezi că prin vecini?
  • Absolut, îmi confirmă soția. E la vecini, la ăștia de deasupra.
  • Vai de mine, dar ce-ar putea să fie? Sunt doar oameni atât de cumsecade.
  • Cumsecade, dar pun televizorul cu sonorul la maximum. Sunt cam tare de ureche… Hai, dormi!
    Dacă știu despre ce-i vorba, mie nici nu-mi pasă. Așa că am adormit rapid. Pe la unsprezece m-a trezit o altă sirenă. De astă dată sunetul era strident și ondulat.
  • Război? tresar speriat. E alarmă!
  • E alarmă, confirmă nevasta, dar nu e război. De câte ori sare o pisică pe mașina lui Abulafia, se declanșează alarma. Dormi liniștit că în cinci minute încetează.
    Dacă știu despre ce-i vorba, eu nu-mi fac probleme. Am reluat somnul de acolo unde îl lăsasem. Pe la miezul nopții am auzit un țiuit din acelea menite să-ți spargă urechile.
  • Pisica!? întreb mormâind.
  • Ce pisică? vrea să știe consoarta.
  • Pisica lui Abulafia…
  • Pisica nu-i a lui Abulafia. Mașina e a lui, pisica e a lui madam Popovici. Dar ce se aude e alarma de la magazinul de zarzavaturi de peste drum.
  • Au pus alarmă la zarzavaturi?
  • Dar ce-ai crezut, că toți sunt niște prăpădiți ca tine? Știi tu ce valoare au astăzi legumele? Faci tu vreodată aprovizionarea să știi? Ia mai bine și dormi.
    Asta nu e o problemă. Dacă știu despre ce e vorba eu dorm. Și chiar am dormit neîntors. Până pe la patru jumătate dimineața când a venit mașina de la salubritate să ridice gunoiul. Au un talent ăștia să răstoarne recipientele…
    Gunoierii au plecat după un sfert de oră. După alt sfert de oră a sunat alarma la magazinul de zarzavaturi, după altă jumătate de oră pisica lui madam Popovici a sărit pe mașina lui Abulafia și după încă zece minute a sunat ceasul meu deșteptător pe care eu cu mâna mea l-am pus să sune, că dacă tot mă culc devreme…

Lasă un răspuns