«

»

Dorel Schor – schițe

FOC LA DELICATESE

Madam Gurnist si doamna Brodiciche sedeau la taifas pe banca din fata blocului si, cand m-au vazut venind de la serviciu, m-au oprit cu exclamatia:
– Ia te uita cine vine! Vorbim de lup si lupul… Ia loc o clipa.
M-am asezat intre cele doua respectabile doamne.
– Ce-i nou? am intrebat.
– Pai, nu stii? Asta noapte a ars magazinul de delicatese a lui Joel macelarul. Ca stii, pe langa toate care le avea dinainte, in ultima vreme se largise, gaseai la el o bucatica buna de mezel, pastrama, costita afumata, cascaval si chiar urda proaspata, daca aveai pofta. Si uite ca i-au pus foc, banditii, au spart geamul si au aruncat o carpa cu benzina…
– Ce vorbiti? ma mir eu. Cine sa fi pus focul?
– Teroristii ! spune grav madam Gurnist. Ce mai intrebi?
– S-au infiltrat pana aici! exclam.
– S-au infiltrat pe dracu, ma corecteaza doamnele intr-un glas. Astia-s teroristi de-ai nostri, lua-i-ar naiba…
– O fi mafia! imi dau eu cu parerea. Probabil ca Joel macelarul nu a vrut sa plateasca taxa de protectie si uite ce i-au facut… Sa vedem ce o sa primeasca de la asigurari…
– Ei, uite aici e buba, ca nici macar nu era asigurat. Stiu chiar de la Joel ca i-au cerut sa plateasca asa o polita, ca mai bune inchidea magazinul. Asa ca saracul nici nu era asigurat.
– Atunci poate chiar astia…, presupun eu timid. S-au mai citat cazuri cand, chiar a doua zi, proprietarul a dat fuga si s-a asigurat… Afacerile sunt afaceri. Poti chiar sa te gandesti ca un concurent a pus focul. De exemplu, chiar langa el e magazinul unui tripolitan, un magazin de coloniale. Credeti ca nu l-a deranjat faptul ca Joel ii fura clientii?
– De deranjat, l-o fi deranjat, intervine madam Brodiciche, dar era sa ia foc si magazinul lui, au un perete comun. Doar nu-i tampit sa-si dea singur in cap.
– Atunci, poate ca extremistii.
– Ce fel deextremisti? Ca sunt de tot felul…
– Ma gandesc la ultra-religiosi… Cand au aflat ca Joel vinde carne si branza impreuna, ca sa nu mai spun ca gaseai la el si o bucatica faina de porc, s-au gandit sa-l faca caser.
– Ce idei ai si dumneata, ma contrazice doamna Gurnist. Fanaticii astia pot sa-ti sparga capul daca intri sambata cu masina in cartierul lor, dar n-o sa se atinga de carne de porc nici de la distanta. Ar insemna ca au fript porc, daca ei ar da foc…
– Atunci chiar ca nu mai stiu, spun ganditor. Politia ce zice?
– Politia? Cand o sa vina politia, o sa auzim ce spune politia… Deocamdata au spus la telefon sa nu se atinga nimeni de nimic. Ca si cum, daca au aruncat o carpa aprinsa de afara, o sa gaseasca inauntru amprente. Amprente prajite o sa gaseasca. Ce vrei sa faca politia? Un proces verbal o sa faca!
– Da, zic oftand. Ia sa ma duc eu acasa.. Dar de ce spuneati ca vorbeati de mine cand am venit?
– In legatura cu focul! ma linistesc doamnele. Spuneam ca uite ce noroc ai matale ca nu est proprietar de magazin. Si ca daca iti ia foc la noapte institutia, te doare in cot…

MEDICINĂ MILITARĂ

Vreau să vă povestesc o întâmplare care este strict autentică, aşa că personal nu am nici un merit şi nici o vină dacă cumva aţi mai auzit-o sau dacă vi se pare cumva exagerată. Cu ceva timp în urmă, mi s-a adresat un domn mai în vârstă, probabil pensionar, care m-a oprit la intrarea în policlinică şi a întrebat foarte politicos, dacă aş putea să-i lămuresc o nedumerire.
Am răspuns afirmativ şi iată ce mi-a relatat dumnealui:
– Eu, în urmă cu peste patruzeci de ani, am servit în armata sovietică vreme de trei ani, că sunt de felul meu basarabean şi am fost în multe locuri, la Duşanbe şi în Urali şi chiar aproape de Vladivostok şi am ajuns cu unitatea noastră, până la gradul de sergent major, că sunt om cu ceva carte şi eram bine cu căpitanul, unul gras de la aprovizionare. Cu toate acestea, am observat că peste tot, adică în toate locurile pe care le-am pomenit, în ceaiul ostaşilor se băga o substanţă, un fel de bromură, ca să fim mai potoliţi în privinţa femeilor de pe acolo. Adevărul este că noi am băut mult ceai şi chiar mai multă vodcă, sau alte băuturi alcoolice, dar nu pot să spun că pe vremea acea metoda asta a ajutat prea mult.
– Şi care e nedumerirea? m-am interesat.
– Păi, tocmai asta aş vrea să vă întreb acum, este oare posibil ca după atâta amar de vreme, după ce am ieşit la pensie şi m-am îngrăşat cu vreo două kilograme şi nici alcool nu prea beau, din cauza tensiunii, e posibil carevasăzică să-şi facă abia acum efectul bromura de pe timpul milităriei!? Că am aşa un fel de impresie…

Lasă un răspuns