Categorie Arhiva: Cultura

Gh. A. M. Ciobanu – Paul Ciuntu, muzicianul total

Romanul a dăruit muzicii naţionale şi universale doi reprezentanţi de seamă care, la o jumătate de secol distanţă unul de celălalt, aveau să aibă un destin asemănător: amândoi, pornind din vatra sacră a muşatinilor, îşi însuşesc o cultură imăresionantă, fac legământ fără întoarcere cu arta sunetelor, absorb până la saturaţie spiritualitatea severă şi profundă a …

Continue reading »

Mihai Merticaru – poezie

 Valuri pe malul unei întâmplări spaima veghează somnul pietrelor

Continue reading »

Dimitrie Grama

  Reîntâlnire Mă trezesc lângă o fereastră deschisă în care o femeie tânără ţine un prunc în braţe.

Continue reading »

Adina Dumitrescu: George Anca şi Poezia academică modernă- impresii de cititor

        Neieşită încă din pasul muntos  aflat lângă fostul oraş roman Caudium din sudul Italiei,  aflată sub tirul de arme al samniţilor – alias – dezinteresul şi graba cititorilor sau mutarea preferinţelor literare spre fum, foc, furt şi fraze reduse la gemete strict „concupiscere”, poezia încearcă de zeci de ani să treacă prin …

Continue reading »

Alexandru C. Ionescu – aniversare

          Se naşte pe 16 februarie 1932 în comuna Poenari, judeţul Roman. A fost profesor de limba şi literatura română la Roman, director al  Bibliotecii Municipale Roman, precum şi director al Casei de Cultură din Roman. A colaborat la diferite publicaţii centrale şi locale Revista bibliotecilor, Cronica, Ateneu, Gazeta de Roman, Cronica …

Continue reading »

Melchisedec Ştefănescu (1823-1892) – in memoriam

Născut la 15 februarie 1823, în comuna Gârcina, judeţul Neamţ, era cel dintâi  din cei unsprezece copii ai preotului Petrache si ai prezbiterei Anastasia Ştefănescu. Tatăl sau a fost un bun preot şi un adevarat slujitor al Bisericii lui Hristos. El a păstorit parohia Garcina timp de 50 de ani. Iar mama sa „a fost model …

Continue reading »

Max Blecher – biografie

        Inimi cicatrizate  „Într-o seară, pe la începutul lui decembrie, Emanuel fu chemat de Quitonce, printr-un bilet, la el în odaie. Era în ajunul operaţiei şi voia să-l mai vadă o dată pentru a-şi lua „rămas bun“. În sanatoriu domnea acest rit de prietenie în preziua evenimentelor grave.

Continue reading »

Mariana Gurza: Ciprian Zaharia – Un ctitor voievodal

        Una dintre cele mai importante ctitorii muşatine din Moldova este Mănăstirea Bistriţa, situată la 8 km de Piatra-Neamţ, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Un loc care vorbeşte de la sine despre istoria neamului, având un trecut spiritual şi cultural incontestabil. După tradiţie, primul ctitor este considerat a fi Petru I Muşat …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu – Max Blecher, un fluture în mâl

             Un destin tragic, al cărui ultim şi infernal act s-a consumat între pereţii tiranici ai unei case, pe atunci, la marginea oraşului Roman: Max Blecher (1909-1938), un spirit cu aripi nebănuit de largi care, timp de trei decenii, a fost, în cea mai mare parte al lor, prizonierul, fără …

Continue reading »

Nicolae Teodoreanu – Ştefan Niculescu. Dialog despre creaţia muzicală (text inedit)

              Cu zece zile înainte de dispariţia maestrului Ştefan Niculescu dintre noi, am purtat un dialog despre creaţie. Vorbeam despre creaţia  individuală (de autor) şi cea colectivă (populară). Era o discuţie „obişnuită”, o frântură de vorbă, cum purtam adesea. Deobicei, el te provoca la un schimb de opinii şi …

Continue reading »

Mirela Zafiri – Doru Popovici la 80 de ani

     În 17 februarie vom avea o aniversare cu totul specială pentru muzica românească:                maestrul Doru Popovici împlineşte frumoasa vârstă de 80 de ani. Personalitate controversată, compozitorul are o activitate prolifică pe multiple planuri. Muzicolog, scriitor, redactor radio şi profesor, cu o cultură enciclopedică şi o forţă …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu: Cezar Petrescu — un maestru al crepuscularului

         Prozatorului şi ziaristului Cezar Petrescu (1892-1961),  a fost o prezenţă dominantă în peisajul scriitoricesc al perioadei interbelice şi care a rămas ataşat sentimental de oraşul ce i-a dăruit, atât iluminările unor ani de şcoală, cât şi un model existenţial apropiat de viziunea sa filosofică şi estetică – ctitoria muşatină a Romanului. …

Continue reading »

Otilia Cazimir – in memoriam

                 Cu dragostea în braţe „Cu dragostea în braţe, mănunchi curat de flori, Rîzînd, în pragul vremii mi-au însemnat hotarul, Şi-am aşteptat pe cel mai sărac din trecători Să-i risipesc în cale şi rîsul meu, şi darul.

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu – Petru Missir, răsfăţatul „Junimii”

        O personalitate a spiritului romaşcan, care şi-a împărţit fiinţarea la două secole, în mod egal, este Petru Missir (8. X. 1856, Roman – 10. VI. 1929, Bucureşti). Cu trei decenii mai înainte ca veacul trecut să-şi încredinţeze clepsidra celui cure urma să-l înlocuiască, împătimitul şi de condeiul lui, ca şi de …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu – Calistrat Hogaş, mitul pelerinului expansionist

         Asemeni unei spirale centripete, destinul pelerinului pedagog nu s-a suprapus peste acel al scriitorului Calistrat Hogaş (1848-1917). În vreme ce primul cuprindea un perimetru larg, ce atinge şi Dunărea şi Bahluiul şi, mai ales, Bistriţa, cel de al doilea, se restrânge la dimesiunile unor întortocheate rătăciri prin Cetatea de rocă a …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu: Garabet Ibrăileanu – patriarhalismul vizionar

     Pentru Garabet Ibrăileanu (1871-1936), oraşul de la locul de cuminţire a Moldovei în Siret, cu ambianţa sa patriarhală din perioada penultimului deceniu al secolului trecut, avea să-i fie şi leagănul emoţiilor sale ca elev gimnazist al lui Roman-Vodă, ca şi grădina de vise a primilor fiori.

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu: Wilhelm de Kotzebue, un nobil rătăcitor

    Nu departe de Roman, pe moşia Băluşeştilor, cu aproape un secol şi jumătate în Urmă, un mare cunoscător de drumuri şi oameni, un bun mânuitor de condei şi, mai ales, un sincer ştiutor şi iubitor al Moldovei de Mijloc – Wilhelm de Kotzebue

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu: Mitropolitul Dosoftei – rugăciune şi contemplaţie

          După tricentenarul morţii lui Miron Costin, gândurile merg, de data aceasta, către cel ce a păstorit mai mult de un deceniu pe credincioşii Episcopiei noastre şi a devenit, apoi, Mitropolit al Moldovei – cărturarul Dosoftei (1624-1693). De numele său e legată, în principal, prima noastră scriere rimată de mari proporţii – …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu – Miron Costin, Vizualul şi dedublarea

             La jumătatea drumului ei prin istorie, sexacentenara urbe a lui Vodă Roman avea să fie pentru cărturarul Miron Costin (1633-1691) loc de ultim şi nesfârşit popas, în trecerea sa prin viaţa lumii —acea uşă ce duce de la spuma şi fumul fiinţei la umbra şi cenuşa morţii. Numai pentru …

Continue reading »

Veronica Balaj

                                    „O nouă limbă europeană – Poezia”              Între  4  şi  8 august 2010, a avut loc la Budapesta a doua ediţie a Festivalului  internaţional de poezie, “MARE ŞI CUVINTE”, organizat şi iniţiat  …

Continue reading »

Elena Drăghiceanu

                            Reflecţii incomplete dintr-o călătorie în Franţa       Pentru intelectualul estic, Franţa mai reprezintă încă „un model”, o paradigmă culturală a cărei temă centrală este inovaţia şi originalitatea. Prin faptul că mereu a propus un „discurs al centrului”, culturile periferice („provinciale”) …

Continue reading »

Gh. A. M. Ciobanu

Frumosul omenesc „Fără de corp”,  la Eminescu                                   Eminescu redivivus, sempervivus, supravivus, nihilvivus…          Pentru noi, astăzi, Emi-este. Asemenea tuturor piscurilor spirituale din istoria omenirii şi Emi, nu a rămas doar pe  linearitatea devenirii în timp – …

Continue reading »

Mariana Gurza

Pe urmele lui Zenon  Am prins tristeţea-n mâini             şi-am înveşmântat-o-n lacrimi.             I-am dat bineţe surâsului             şi am închinat pelin             în cupe de nostalgie.

Continue reading »

In memoriam Epifanie Cozărescu (24.01.1914-04.03.2010)

Epifanie Cozărescu: iatro-istorie şi identitate culturală                          Bine cunoscut în comunitatea iatro-istoricilor din România, doctorul Epifanie Cozărescu (1914-2010) se înscrie printre puţinii creatori români de colecţii şi muzee de istoria medicinei si farmaciei. Iniţiatorul şi preşedintele de onoare al Societăţii de Istorie a Medicinei …

Continue reading »

Violeta Lăcătuşu

Ora magică E Ora Astrală cu misterioase irizări de violet.

Continue reading »

Dimitrie Grama

Au trecut Sărbatorile Au trecut val-vârtej sărbatorile. Clopotele veşniciei bat în fulgul de zăpadă.

Continue reading »

Paul Dramu – versuri

Primăvara             Verde crud             Pofta cailor de rasă.                     Albastru săgetat de negre picături.                    Auriu Fierbinte,

Continue reading »

Doru Mihăescu- Tablete romaşcane de limba română

Un derivat paradoxal: romaşcan                  La fel ca numeroase alte derivate, din aceeaşi categorie (bucureştean, ieşean, clujean, timişorean, sucevean, băcăuan etc.), romaşcan poate fi utilizat atât ca substantiv, însemnând „persoană născută în Roman sau în fostul judeţ Roman” ori „locuitor al municipiului Roman”, cât şi ca adjectiv, cu …

Continue reading »

Casa Eminescu de la Mănăstirea Văratec

Maica Benedicta despre casa în care poposea Eminescu la Văratec, “pădurea de argint“ și vizitele lui Creangă „Când am venit prima oară (n. la Văratec), trăia încă măicuţa care a fost stareţă înaintea maicii Nazaria, maica Pelaghia, care a trăit 102 ani. Eu am cunoscut-o când avea o sută de ani. Deci, asta era acum 25 …

Continue reading »

Emilia Ţuţuianu

Acasă O frunză…şi-ncă o frunză…şi apoi, rar şi încet, altele se deprindeau din coroana copacului din faţa Universităţii, întorcându-se spre pământul care le hrănise. Nu, nu mai voiau să fie regine, să privească de sus lumea, voiau să se amestece cu iarba verde de acasă,   cu ghinda, cu castanele care-şi anunţau venirea pe pământ cu …

Continue reading »

Daris Basarab – Basarabie, Ţară râvnită, Ţară sfârtecată.

 Nu mai am cu cine discuta, despre tine, Basarabie, şi atunci, mă mulţumesc să te revăd în amintirile mele, pe care le deapăn în liniştea nopţilor când insomniile îmi dau ghes. Răsfoiesc, uneori, paginile scrise de alţii, care te-au cunoscut în trecut, sau ţi-au aparţinut. Rândurile unui Nistor, sau Iorga, sau Antonescu, îmi fac bine, …

Continue reading »

Monica Levinger – Scrisoare din ţările calde către “tatăl rândunelelor”

Dragă Domnule Profesor,    Mi se întâmplă deseori să vorbesc cu dumneavoastră în gând, când vă citesc sau vă recitesc scrierile – bucuroasă că am ocazia să vă împărtăşesc idei şi păreri proprii, când vreau să vă cer părerea în cine ştie ce

Continue reading »

Ioana Mihaela Balaban – versuri

                          Aici                În această clipă              Vreau să mă lăsaţi în pace.              Timpul cu a lui aripă              Trecea pe …

Continue reading »

Aripi de gând, de Florentina Niţă

Apariţie editorială Ed. Muşatinia Roman

Continue reading »

Elena Emanuela Sava – Pe ,,Aripi de rugăciune”

Dor de sfinţenie  Mănăstirile au fost şi continuă să fie prilejul meu de relaxare, linişte şi împăcare (cu semenii, cu lumea şi cu mine însămi). Le-am vizitat de multe ori, încă de când eram de-o şchioapă, alături de mâna caldă a părinţilor şi bunicilor. Şi astăzi când mă ajunge dorul de sfinţenie mă îndrept tot …

Continue reading »