Categorie Arhiva: Daris Basarab

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” cap. XVI

Am mai spus-o și o mai repet, apariția Cristinei, a lui Kitty, cum îi spunea Florinuț, nu știu de cine învățat, a ”reformat”, un termen la modă astăzi, stilul nostru de viață. Huzurul celor ”dimpreună”, privit cu neîncredere de buna noastră Mami, a luat-o razna peste dealurile timpului, lăsând în urmă doar izul unor zile …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” cap. XV

Revin la numirea lui Puiu Mănescu ca Șef al Departamentului ”Metale Rare și Radioactive”, cu sediul la Ștei, în funcție de Ministru Adjunct la Interne. Am pomenit de noul spirit trezit în noi, de ”proprietari” ai unuia dintre cele mai cunoscute zăcăminte de uraniu din lume, care ne-a cam împărțit în două tabere, nedeclarate dar …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” cap. XIV

Intraserăm bine în anul 1956, se apropia o nouă aniversare a lui 24 iunie, o planificam în gând, dar jinduiam după ceva zile libere, fără laborator, fără șantier, fără disputele, aparent nevinovate cu Mircea. Visam la un concediu, cum nu am mai avut, dar lucrurile au început să se complice puțin. În procesul preluării treptate …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” cap. XIII

Și a fost. M-a chemat la administrație, m-a luat la braț și m-a dus la un bloc din spatele laboratoarelor, la parter, a sunat și m-a prezentat celei cu care aveam să fiu vecin. Un apartament de două camere, una mică, una mare, cea mică neocupată, repartizată proaspătului cuplu familial. În camera mare locuia familia …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” cap. XII

Primul pas, la prima oră, a fost la magazinul central, un universal în felul său, de unde am alergat la laborator. Chiar că mă înecasem ca țiganul la mal. Să obții spectrograma dar să n-o poți vedea din cauza unei emulsii fotografice năbădăioase care nu se dezvăluia decât ”revelată”! Toată noaptea am visat la cum …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” Cap. XI

Ne-am întâlnit la Timișoara. Nici nu putea fi altfel. Trebuia să ne luăm rămas bun de la ”toți” și de la ”toate”. Cei toți la care m-am referit, majoritatea, au luat-o care încotro. Huzurul anilor de student luase sfârșit. Puțini erau cei care au rămas pe loc și cum ”egoismul” nu așteaptă o invitație specială, …

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie” Cap. 1o

Cu sau fără vrere plimbându-mă prin anul 1953, am ocolit, sau chiar omis două din evenimentele care au atras atenția lumii. În plin stalinism, cei avizați s-a spus mai târziu, așteptau cu nerăbdare veștile. A venit pe 5 martie când toate instituțiile au fost anunțate de moartea lui Stalin. O mobilizare ca la carte a …

Continue reading »

Daris Basarab – versuri

De ce?!… De ce-am îmbătrânit Dac-am păstrat tot focul Ce-n tinereţe m-a-ncălzit?! De ce-am păstrat intact Şi văzul şi auzul Ca şi-astăzi să rămân vrăjit?! Vrăjit de ce-i frumos De sunete divine De-un corp armonios Ce ieri stârnea suspine De flori si de miros De simfonii sublime…

Continue reading »

Daris Basarab – ,,N-a fost să fie”

Cap. 9 Nu s-a revocat nicio hotărâre guvernamentală și, bieții de noi, noi băieții, am primit ordinul și foile de drum și am luat drumul Făgărașului, cel mai important Centru Militar pentru Arma Chimică. Eram înțeleși pe grupuri mici, formate pe simpatii, și am ales traseul, care încotro, numai să amânăm clipa debarcării. Nu numai …

Continue reading »

Daris Basarab – in memoriam Mihai Rădulescu

Mihai Rădulescu (15 mai 1936 – 19 ianuarie 2009) Pe 19 ianuarie 2009 a plecat dintre noi un prieten. Nici acum nu mă pot împăca cu acest gând care mă bântuie. Antume scrise-n ceas târziu Când parcă-ntârzie plecarea, Când parcă-n jur nimic nu-i viu Şi-n suflet bântuie-nserarea. Că ceasul vine, toţi o ştim, D-am vrea …

Continue reading »