Categorie Arhiva: Gabriel Stănciulescu

Gabriel Stănciulescu – versuri

Încă o stea acolo sus… Peste nori, acolo sus, S-a mai înălțat o stea, Când e soarele-n apus Îmi zâmbește muza mea. Ziua, soarele-mi hrănește Gândul,mintea cu suspine, Seara, printre nori zărește Și aștept noaptea ce vine.

Continue reading »

Gabriel Stănciulescu – versuri

Te doresc cu frenezie… Te iubesc, cum n-am iubit , Deși târziu mă-ncearcă viața, Din clipa când te-am întâlnit S-a transformat în raze ceața.

Continue reading »

Gabriel Stănciulescu – versuri

Tumultul lianelor Declin, familii răvășite, Doi “refugiați” cu acte scrise, Pășeau pe drumuri părăsite, cerând favoare de la vise…

Continue reading »

Gabriel Stănciulescu – versuri

De-ai știi cât te iubesc Ușor poți să-mi citești în ochi, Se vede lesne adevărul, Când mă alinți nu mă deochi Îți simt emoția, îți simt dorul.

Continue reading »