Categorie Arhiva: Radu Gyr

Radu Gyr – versuri

Metanie Doamne, fa din suferinta, Pod de aur, pod înalt, Fa din lacrima velinta Ca intr-un pat adânc si cald. Din lovirile nedrepte Faguri faca-se si vin. Din infrângeri, scari si trepte, Din caderi, urcus alpin.

Continue reading »

Radu Gyr despre falsificarea istoriei literare la „acrobatul” George Călinescu

„Elefantiaza” ivită din incultura comunistă scotea a doua ediție a Istoriei lui George Călinescu într-un format atât de mare încât nu a lăsat nici o îndoială asupra măsurii stupidității editorilor comuniști, depășită poate doar în 2013 de editorul care a vrut să facă bani mulți (800000 lei vechi!) din mizeriile injustiției comuniste publicând în condiții …

Continue reading »

Gheorghe Constantin Nistoroiu: Surâsul Divin în lacrima lui Radu Gyr

Balsamul liric al lui Radu Gyr s-a mustit în inima sa cu şoapta mirifică a paşilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinţei. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, ţesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa şi dorinţa …

Continue reading »

Radu Gyr – Colind ceresc

Cerul şi-a deschis soborul – Lerui, Doamne, Ler – au pornit cu pluguşorul îngerii prin cer. Merg cu pluguri de oglindă şi de giuvaier, toţi luceferii colindă – Lerui, Doamne, Ler –

Continue reading »

Radu Gyr – Elegie de Crăciun

Un cântec aureste si-o stea la geam se-aprinde si-o ciocanire alba în visul dinspre strada. Ce pas se mai opreste în gheata si zapada, la casa zavorita de astazi sa colinde? Pe lenesa beteala de trista promoroaca aud colindatorii cu steaua de clestar si înteleg ca-i steaua anilor limpezi, dar o las pe sub fereastra …

Continue reading »

Radu Gyr – Pom de Crăciun

Cu îngerii ce se-ndurau sã vinã, veneau smochine din Ierusalim, iar noi pândeam, prosteste si sublim, pe mos Crãciun la geamuri de herminã. Si când plângea în cer un heruvim, cãdeau în brad mari lacrimi de luminã, crestea din fiecare-o mandarinã, si ne dãdea azur sã mirosim. Ce gravi stau astãzi numai pe morminte serafi …

Continue reading »

Petru Ursache – Omul autonom și întrebător

  Fată de stiintele pozitiviste (rationaliste, tehnice), sectoriale si individuante, umanioarele se dezvoltă în comuniune, angajîndu-se spre totalitatea cunoasterii omului, de la amănuntul comportamental la cele mai diverse si libere proiecte de gîndire. Confruntările si, drept urmare, confirmările în demersurile lor curajoase le caracterizează. Teologia are adesea initiative în această privintă, aflîndu-se în pozitie avantajoasă …

Continue reading »

Radu Gyr – Un munte de suferință, demnitate și disperare

Un om legendar şi reprezentativ al acestor vremuri, un mare poet care a încrustat în trupul său şi a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii, un munte de suferinţă, de demnitate şi de disperare – acesta este Radu Gyr. El a cântat, pe toate registrele, toată jalea dar şi marea credinţă a neamului românesc. …

Continue reading »

Radu Gyr – poetul pătimirii

Îndemn la luptă Nu dor nici luptele pierdute, nici rănile din piept nu dor, cum dor acele braţe slute care să lupte nu mai vor. Atunci când inima ta cântă, ce-nseamnă-n luptă-un brat înfrant, ce-ţi pasă-n colb de-o spada frântă, când te ridici c-un steag mai sfânt?

Continue reading »