Am adunat la un loc evenimente literare la care a fost prezentă aproape toată suflarea literară buzoiană între anii 2011-2015. Unele articole au fost publicate în presa locală, pe blogul lui Marin Ifrim, „Cartelul Metaforelor”, unele pe blogul meu, unele în alte reviste din țară. Nu sunt chiar toate evenimentele, cartea ar fi avut cu …
Categorie Arhiva: Teo Cabel
Teo Cabel – Printre cărţi
Șnurul, roz, îmbrățișează mijlocul femeii. Altul se pierde între fesele dezgolite pe jumătate, „La vie en rose” spune bărbatul Făcându-și pasul auzit în secundele oprite. Ea se ridică, Trage de pantaloni în sus și bluza peste talie, Îl înfruntă cu zâmbet de pelin,
Teo Cabel: Lansare de carte – Manuela Camelia Sava
Manuela Camelia Sava – „Experiența închisorii politice în memorialistica feminină” Nu am fost cu ei, dar am învățat de la ei demnitatea! La Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat, vineri 20 februarie, ora 14,00, s-a lansat cartea „Experiența închisorii politice în memorialistica feminină”, volum ce a materializat teza de doctorat a autoarei Manuela Camelia …
Teo Cabel – Tablouri fără semnătură
Ferestre Trei ochi prin care Cerul privește în casa mea, Mi-arată un păr, frumos Mai ales primăvara – nflorit, Fără să-i văd tulpina. Ochii mei, ferestre prin care
Teo Cabel – poezie
În biblioteca vieții Am găsit volume cu foile goale Le vântură vântul Nimeni nu va mai scrie pe ele Albul lor apasă ca un bloc de marmură În care zace un David nesculptat Un zeu anonim mă trage de mânecă I-am permis să existe și nu îi jertfesc nimic Golgota mea încă o car cu …
La multi ani dragi colegi întru poezie: autori, cititori și ucenici (așa ca mine)! Un cadou Teo Cabel – Poetul
Poetul nu e preșul Pe care Călcâiele cuvintelor Își șterg sensuri nici de ele Înțelese. Poetul vorbește cu Viermii ființei Îi învață să facă salturi mortale În zbor le cresc aripi Și încep să ardă pe cerul metaforei Stele nechezătoare. Poetul este mereu înfometat Nici moartea nu-i ține de foame Nici cerul cu spuma lui …
Teo Cabel – versuri
Pe urma noimelor, la aniversare! Poetul ieși la poartă. Îl strigase o țărancă Trăgea un vapor, în praful uliții, de toartă. Abia îl șterse de Atlantic cu paie, Ca pe un miel, ud, când iese din oaie, Îl curăță de scoici și de pește Se minuna poetul, cum ochiul țărăncii, De bucurie strălucea Și se …
Scara divină, urcuș în poezia lui Teo Cabel
MOTTO: “Ca să fii plin de toate bucuriile şi durerile lumii, urmează pilda vioarei: goleşte-te de tot ce eşti tu, scobeşte-ţi tot miezul egoismului, aşa ca înăuntru să circule, ca un aer, sufletul universal.” Vasile Voiculescu Poetul Teo Cabel (Cabel Ștefan Teodor) un buzoian ce face cinste locului. Nu întâmplător am ales ca motto, un …
Teo Cabel – ,,Templu Ruinat” de Tatiana Dabija
În lirica poetei din Chișinău s-a prins un altoi din copacul viguros al poeziei lui L. Blaga. Mai este unul, păunescian, (Recviem și Monolog Imaginar) dar nu mi s-a părut așa bine prins în fondul poetic, ci doar în forma poeziei. Nuanța meditativă reușește de cele mai multe ori să ocolească filosoficul și să rămână …
Teo Cabel – versuri
FERESTRE Trei ochi prin care Cerul privește în casa mea, Mi-arată un păr, frumos Mai ales primăvara – nflorit, Fără să-i văd tulpina. Ochii mei, ferestre prin care Nu Te văd niciodată… Te simt Și nu știu unde Să arăt cu mâna!
Revista Melidonium fondată 2009
