Arhiva tag-ul: geniu

Ioan Miclău – versuri

Echinocţiu Echinocţiul e balanţa Naturii, Iubit și veşnic dar, Când bunele surori împart lumina lumii Şi-a timpului hotar. Egală e ziua cu noaptea, Pe-ntreg rotund Pămant, Iar cerul şi-alinie oastea, Pe-un drum etern si sfânt.

Continue reading »

Ioan Miclău – La monumentul lui Iosif Vulcan

(Dedicata Şcolii Normale “IOSIF VULCAN” din Oradea)   Argintoase haine luna pune zarii necuprinse, Iar al salciilor umbre peste ape stau intinse, Numai stelele puzderii, atarnand de-al razei fir, Leganau a lor lucire pe al undelor cret sir! Din a Crisului strafunduri turn mediaval rasare, Clatinand zidirea-i veche pe al valului miscare, Iar din mijlocul …

Continue reading »

Ion Ionescu Bucovu – Viața lui Eminescu între mistificare și adevăr

Eminescu – omul motto: „Atâta să nu uitaţi: „ că el a fost un om viu,/ viu,/ pipăibil cu mâna.// Atâta să nu uitaţi: / că el a băut cu gura lui, – / că avea piele/ îmbrăcată în ştofă. // Atât să nu uitaţi, – / că ar fi putut să stea/ la masă …

Continue reading »

Ioan Miclău: Geniu daco-roman

Dupa mii de ani de plangeri Demiurgul se indura, Pe Zamolxe il trimite dandu-i strasnica masura: “Dupa raza de lumina sa te tii si-apoi sa faci, Dela Pont pana-n Apus semn de vatra pentru Daci, Dar intai sa ridici Marea din stravechea ei albie, Sa le faci din fund de Mare roditoarea lor campie!”

Continue reading »

Doris Mironescu – viaţa lui Max Blecher

 O inspecţie a conceptului de monografie. Cazul Max Blecher A privi monografic un autor reprezintă, pentru critic, o atracţie irepresibilă. Prin monografie, criticul se înstăpâneşte asupra operei, investigându-i rădăcinile şi controlând (exhaustiv, în intenţie) teancurile ei de semnificaţii.

Continue reading »