Arhiva tag-ul: George Petrovai

Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent (III)

(Elemente de filosofia religiei) I.Homo religiosus Cele spuse despre transcendență și Transcendent ilustrează universalitatea experienței religioase, respectiv nevoia acută de acel Unic, Maxim, Ultim sau Dincolo, care umple și, deopotrivă, dă sens vieții credinciosului și ateului (cazul lui Nietzsche). Cât privește realitatea Transcendentului, ea ar trebui să fie la fel de evidentă și indiscutabilă, fie …

Continue reading »

Contraperformanțele omului fără însușiri morale

Omul este om în primul rând prin însușirile sale morale (cumpătare, modestie, simplitate, milă, vrerea de-a merge pe calea binelui etc.) și se va simți cu adevărat împlinit doar dacă va izbuti să urmeze porunca hristică din Ioan 13/34: „Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți și voi …

Continue reading »

Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent (II)

(Elemente de filosofia religiei) I.Homo religiosus d)Transcendența spre Sfârșit Transcendența înainte (spre Sfârșit sau Escaton) are sens numai dacă admitem că istoria se îndreaptă spre ceva (Scop, Țintă finală), concepție cu totul necunoscută societăților arhaice, pentru care, ne înștiințează Mircea Eliade, timpul nu este istoric, ci mitic. De-abia odată cu profeții evrei apare indicația clară …

Continue reading »

Religia sau nevoia stringentă a omului de Transcendent (I)

(Elemente de filosofia religiei) I.Homo religiosus Lunga experiență religioasă a omului (de la primii fiori moral-spirituali și până în clipa de față), ca și rolul de prim rang al religiei în istoria omenirii, conferă definiției „Omul este singurul animal religios”, una din nenumăratele definiții date acestui căutător mereu neliniștit, o mult mai mare consistență decât …

Continue reading »

Omul modern și cercul său vicios-sugrumător

Pretutindeni și în tot momentul constați că omul zilelor noastre se zbate din răsputeri să-și taie craca de sub picioare. Ăsta să fie mult trîmbițatul progres de către toți participanții la comedia vieții (politicieni, strategi, afaceriști etc.), ori pedeapsa lui Dumnezeu așa cum decretează neîncrezătorii (înțelepții, misticii, exaltații) în corectitudinea drumului urmat de omenire?! Adevărul …

Continue reading »

Revista Zeit la cota 100

De ani și ani, cu o remarcabilă consecvență și precizie primesc pe internet izbutita revistă brăileană Zeit: consecventă întrucât apare lună de lună, precisă prin aceea că apare taman în prima zi a lunii (niciodată mai devreme sau mai târziu) și izbutită prin harul cultural-publicistic al redacției, în principal al domnului Cătălin Moldoveanu, redactorul ei …

Continue reading »

Când leprele-s la guvernare, tot omul vina lui o are…

F.M.Dostoievski era de părere că toți oamenii sunt vinovați de lacrima de pe obrazul unui prunc. Dacă ne însușim acest adevăr (fiecare dintre noi contribuie mai mult sau mai puțin la apariția răului uman, care acționează devastator asupra nevinovăției), atunci trebuie să avem curajul să ne recunoaștem partea de vină în toate catastrofele ce s-au …

Continue reading »

George Petrovai – Din aroganță și prostie rezultă doar ticăloșie!

Cum nu-i pădure fără uscături, tot astfel nu-i popor fără ciurucuri. Iar dacă facem o necesară comparație între România și Japonia, de pildă (două țări diametral opuse economic și geografic, dar mai ales spiritual și atitudinal), atunci concluzia se impune de la sine: Cu cât e Dumnezeu mai milostiv, cu-atâta-i omul mai parșiv! Într-adevăr, căci …

Continue reading »

George Petrovai – Cum toate sunt la noi pe dos, hoțul dibaci e valoros!

Pentru a se salva atunci când sunt prinși cu mâța-n sac, ticăloșii cu ștaif (politrucii ciocoizați și ciocoii politrucizați) recurg din ce în ce mai des fie la bunăvoința general-umană găzduită în maxima „A greși este omenește”, fie la cutremurător de profundul paragraf-angajament din rugăciunea Tatăl nostru: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și …

Continue reading »

Tractatus logico-philosophicus – noul mod în care Ludwig Wittgenstein face filosofie

Din totdeauna, ceea ce trebuie înțeles drept momentul când cugetarea antică greacă și cea orientală devin sistemice și sistematizatoare pentru curiozitatea umană, filosofia a căutat să ofere explicații îndestulătoare și într-o manieră riguros-coerentă despre lume: natura înconjurătoare, societate și om. În acest sens, Aristotel a conceput logica formală sau gândirea care se gândește pe sine …

Continue reading »

Triada comportamentală conduită-conștiință-caracter

În urmă cu peste 2000 de ani, Cicero spunea cam așa: „Caracterul fără inteligență valorează mult, dar inteligența fără caracter nu valorează nimic”. De unde lesne deducem că nu numai în zilele noastre și, îndeosebi, pe meleagurile noastre nord-dunărene s-au prăsit acei ipochimeni cu obraz de toval, ce-și spun descurcăreți și pentru care noțiunile morale …

Continue reading »

George Petrovai – Balada dorului de ducă

Motto: Dorul de ducă la români s-a transformat în maladie – puţini dintre plecaţi se-ntorc, iar asta-i pentru neam o tragedie… Întreaga noastră existenţă, statornic multimilenară din vremea tracilor încoace, pe-acest meleag se desfăşoară. Este meleagul despre care, al dragostei papă Ioan va spune că-i ţinut divin şi-al Maicii Domnului liman!

Continue reading »

George Petrovai – Asemănări și deosebiri între primele principii din filosofia antică greacă și taoism (daoism)

Nu există filosof de valoare care să nu se arate interesat de primele principii. Da, căci este important trecutul apropiat de noi și prezentul (infinitatea macrouniversului și microuniversului, sistemele sociale și cele politico-economice, mecanismele sufletului și ale gândirii, morala, cultura și locul omului în Univers), precum și îndrăznețele prognoze privind viitorul planetei și al omenirii, …

Continue reading »

George Petrovai – Voința întru ființare (Poema dorului de-a fi)

Dacă prin haos înțelegem nonexistentul favorit, atunci în faza pregenezei nimicul era nesfârșit. Pe-atunci – o vreme fără chip într-un nespațial întins, căci spațiu-n timpși viceversa n-aveau poftiri de necuprins, nimic ființa nu avea din ceea ce-i dă consistență – înfăptuirea era stearpă și golul singura prezență.

Continue reading »

George Petrovai – Frumusețea incitant-ermetică și captivant-poetică a daoismului

Despre daoism am mai scris de câteva ori până acuma (vezi Cap. III din amplul studiu Filosofia chineză, respectiv textul intitulat Taoismul – filosofie și religie de rang imperial). Da, căci filosofia valoroasă se constituie în ghidul rațional-conceptual și moral-atitudinal al omului de pretutindeni, din totdeauna și pentru totdeauna. Cu atât mai mult atunci când …

Continue reading »

George Petrovai – Ortobaladă

Motto: Azi totul este strâmb în lume, de la societate și până la gândurile cetățeanului. Iată de ce basmele cu Strâmbă-Lemne nu pot avea pretenția să fie agreate… E cazul să ne întrebăm de-i logică sau întâmplare că Domnul l-a creat pe om după ce puse Totul pe picioare. În golul fără de hotar din …

Continue reading »

George Patrovai – Balada insului anost

Istoria-i după o seamă divina vrere-n derulare, iar după alții ea ar fi a păpușarilor lucrare. (În ambele alternative de întrebări ești încolțit: Dacă-i la mâna Celui care pe toate-n Tot le-a rânduit, de ce atunci atâția oameni trăiesc de parcă nici n-ar fi, ca doar o mână dintre ei să poată-n voie huzuri?

Continue reading »

Triada scriitoricească Iuri Dombrovski-Vasili Grossman-Alexandr Soljenițîn sau cuvântul curajos contra totalitarismului grețos

De ce tocmai acești trei scriitori sovietici-ruși? Pentru că ei au în comun nu numai curajul de-a protesta împotriva totalitarismului bolșevic în general, împotriva celui stalinist în special, ci și atotumana calitate de martiri întru triumful adevărului și libertății – au fost arestați, anchetați, deportați și înlăgărați, iar operele lor au fost și ele arestate …

Continue reading »

Doctorul Iura Jivago, unul dintre eroii de referinţă ai literaturii de rezistenţă

Literatura de rezistenţă reprezintă un capitol distinct, încărcat de tragic umanism, din literatura universală. Ea se constituie într-o formă specifică nu doar de protest, ci chiar de luptă (uneori cu garda jos) a unora dintre cele mai sensibile şi curajoase conştiinţe, i-am numit pe scriitori, împotriva dictatorilor şi a politicilor lor de intimidare, care cu …

Continue reading »

Balada românismului în corzi

Suntem de mii de ani aici, pe-acest pământ gură de rai, și-atâți neprieteni țin morțiș stăpâni să fie pe-al nost plai. În lunga noastră existență – statornică, mustind de dor – din omenie ne-am făcut un mod de-a fi pilduitor: Orice străin este primit – în vrednic spirit creștinesc – cu bucuria-mpărtășirii din vrerea Tatălui …

Continue reading »

Ce anume știm despre noi înșine?

Cu aproximativ două milenii și jumătate în urmă, inegalabilul Socrate își îndemna semenii să se cunoască pe ei înșiși („Gnothi seauton” în greacă, „Nosce te ipsum” în latină). Aidoma celebrului paradox „Știu că nu știu nimic” (paradox doar în formă, nu și în conținut, dovadă spusa admisă ca adevăr evident și indiscutabil: „Toată viața înveți …

Continue reading »

De ce Biblia este o carte nepereche?

Mai înainte de evidențierea argumentelor care conferă Bibliei unicitate desăvârșită, cuvine-se să arăt de unde și-a luat numele, adică să examinez originea și semnificația termenului Biblie. Părerea bibliștilor cu autoritate este că acest termen provine din grecescul biblía, care are înțelesul de „cărți mici”. La rândul lui, biblía derivă din biblos, cuvânt ce desemnează partea …

Continue reading »

Vom fi din nou ce-am fost odată?

Nu e sigur că înfăptuirea „la virgulă” a generoaselor promisiuni pesediste din campania electorală va orienta țara pe calea progresului real. Nici nu-i cu putință acest lucru, atâta timp cât sporul producției interne (dacă există cu adevărat, de ce el nu este perceput în coșul zilnic al cetățeanului de rând?) arată strașnic de bine numai …

Continue reading »

George Petrovai – Balada demonocrației

Democrația, cum vedem, fiind mijlocul răspândit prin care statul șapte piei ia de pe bietul oropsit, ca să-l condamne pe bogat la sufocare-n rătăcire, iluzie-i și amăgire pentru-nțeleptul cumpătat… Conduși de demonul strânsurii, atâția luptă ani și ani să iasă-n față zor-nevoie cu sacii lor de gologani.

Continue reading »

Enigma vieții – parte din seria infinită a enigmelor Universului

Obișnuința și nepăsarea fac ca oamenii să considere că-i firesc să existe ei și tot ce-i în jurul lor (soarele, stelele, luna, ziua și noaptea, pământul și anotimpurile, aerul și apa, plantele și animalele), chiar și atunci când, parte fiind din infinita armonie universală, acționează împotriva Firii. Preocupați până la obsesie de componenta materială a …

Continue reading »

Cu Biblia la îndemână, vom fi oricând pe calea bună!

Importanța Sfintelor Scripturi (Scripturile ebraice sau Vechiul Testament și Scripturile grecești sau Noul Testament) în cultura omenirii, mai exact în faza edificării atotomenescului care aude chemarea divinului, rezultă atât din rolul decisiv pe care l-au avut în formarea moral-spirituală a unor mari artiști și erudiți (de pildă, William Faulkner, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură …

Continue reading »

Promisiunile electorale sau lungul drum de la dorință la putință

Fără promisiuni, campania electorală ar fi un nonsens de felul nunții fără lăutari. Iată de ce se promite pe rupte, cele mai multe promisiuni fiind atât de substanțial mincinoase, încât nici măcar catindații plăsmuitori și îndrugători nu cred în înfăptuirea lor. Cu toate astea campania merge mai departe cu dezvăluiri și acuzații șocante (că, de, …

Continue reading »

Alegerile s-au sfârșit, problemele s-au înmulțit!

Nimeni nu scapă de problemele existențiale, nici ca individ și nici ca popor. Asta a hotărât Atoatefăcătorul la izgonirea perechii adam-evice din Eden („În sudoarea feței tale să-ți mănânci pâinea până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat…” – Genesa 3/19) și ăsta este inevitabilul sens al vieții (obișnuim să-i spunem …

Continue reading »

Pagina 1 din 1012345...10...Ultima »