Arhiva tag-ul: George Petrovai

George PETROVAI: Progresul nostru social este haotic și formal!

Dacă cetățenii unui stat și instituțiile acestuia formează corpusul social sau complexul motor viu prin care societatea își urmează destinul, politica promovată de aleșii mari și mici constituie subtilul său combustibil. Un combustibil biosocial capabil să motiveze celulele și organele sistemului (indivizi, familii, instituții, asociații, organizații) și să antreneze în chip eficient imensele sale energii …

Continue reading »

George PETROVAI: Virtute-i pentru om lunga răbdare, dar pentru nație-i doar resemnare!

Lesne de înțeles că o comunitate (popor, națiune) are două mari componente: componenta fizică sau trupul (indivizii alcătuitori) și cea spirituală sau specificul respectivei comunități (totalitatea relațiilor interumane prin care fiecare grupare se aseamănă în plan general uman cu celelalte și, în același timp, se deosebește de ele în plan cultural-identitar). De unde concluzia: Tot …

Continue reading »

George PETROVAI – Ce bine o duc aleşii răi !

Cu mii de ani în urmă, înţelepţii antici chinezi şi greci erau intens preocupaţi de partea aplicativă a filosofiei sau arta de-a trăi, potrivit definiţiei aristotelice: „Filosofia este arta artelor şi ştiinţa ştiinţelor”. Astfel, nu numai că aproape toţi marii gânditori chinezi, începând cu Confucius şi faimosul său umanism, erau de acord că a guverna …

Continue reading »

George Petrovai – Suntem cum ceilalți ne percep?

Cu excepțiile care întăresc regula (indivizi șterși și/sau cenușii), cam tot omul, grație însușirilor fundamental-native de ordin fizic (trăsăturile feței, culoarea pielii, înălțime, greutate, robustețe sau – dimpotrivă – fragilitate) și, mai ales, de ordin moral-spiritual (caracter exploziv sau echilibrat, flegmatic sau meditativ, superficial și îndrăzneț sau profund și sfielnic), cam tot omul, deci, este …

Continue reading »

George Petrovai – Trei cabinete într-un an pentru programul dragnian

Politica postdecembristă are nebănuite resurse să-i surprindă pe străini și să-i aducă la disperare pe acei români rămași în țară, ai căror creieri încă n-au fost spălați cu lăturile propagandei oficiale: ba Ion Ilici Iliescu le mulțumește ciomăgarilor chemați de el pentru criminalul ajutor al acestora la apărarea (sic!) democrației originale, ba guvernatorul Băncii naționale …

Continue reading »

George Petrovai – Epibaladă

(Baladă-rugă către El) Atotputernice Părinte, Tu care ești mai înainte ca existența ochi să facă și „Cel ce sunt” Te-ai definit pentru-ndoiala omenească, Îți mulțumim că-n mii de ani poporul nost l-ai ajutat pe nepoftiți să-i târnosească și-a Maicii Domnului grădină s-o iubească s-o grijească și nici gând s-o părăsească, dovadă că atunci românul era …

Continue reading »

George Petrovai – Eminescului din noi

Spre Voievodul ce-a unit al nostru grai fără egal, încât azi punte-i peste timp și-n spirit dor universal, an după an, de ziua lui în mijlocul lunii gerar, noi sufletește ne dorim ca să-l cinstim în mod plenar

Continue reading »

George Petrovai: Profilul moral-spiritual al unui om acceptabil

Cu tot mai puține excepții (acei drepți care, susține F.M. Dostoievski, se roagă pentru noi și ale căror rugi sunt ascultate de Dumnezeu), omenirea ultrapragmatică din zilele noastre caută cu disperare socializarea sau apropierea de semeni prin necontenita îndepărtare de Cel ce toate le-a făcut și dă din coate să ajungă la fericire pe calea …

Continue reading »

George Petrovai – Interviu cu Statul paralel

Eu: Chiar există așa ceva?! El: Nostimă mirare întrebătoare. Adică îmi pui la îndoială existența, cu toate că am acceptat să-ți răspund la toate întrebările, oricât ar fi ele de năstrușnice. Ai merita să-ți întorc spatele și să-l dau dracului de interviu. Dar n-o voi face, nu din respect față de tine (mă rog, ce …

Continue reading »

George Petrovai – În țara cu spirit anemic, dezastru-n toate e temeinic

În cei 28 de ani de postdecembrism s-a scris și vorbit la nesfârșit despre principalul paradox românesc – o țară bogată, cu tot mai mulți oameni săraci. Mă rog, ăsta-i efectul unei stări anormale de lucruri: cârmuitorii și ai lor fură cu legea-n mână, milioane de români tac și rabdă (cică o tacă-i cât o …

Continue reading »