Arhiva tag-ul: George Petrovai

Jocurile politicianiste – o cruntă bătaie de joc la adresa cetăţenilor cu discernământ

În analiza ce urmează îi am în vedere doar pe cetăţenii cu discernământ (capabili să judece, nu să ia de bune aberaţiile altora), adică pe cetăţenii responsabili şi cu simţ civic (îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele, deşi actualul stat român nu merită un atare devotament!), căci în România mai există masa de câteva …

Continue reading »

Anticultură şi mizerie (Balada relelor deprinderi)

Vai mie, sfânt meleag străbun, de cine eşti azi cârmuit, deşi chiar de la facere alese daruri ai primit! Cu trupul greu de bogăţii şi spiritul de pomină, mirare nu-i c-ai devenit a Maicii Domnului Grădină –

Continue reading »

Statul român le dă cetăţenilor cu o mână şi-i jupoaie cu ambele mâini

Am scris şi altădată despre tâlhăriile la care se pretează „democraticul” stat român postdecembrist pe seama propriilor cetăţeni, fapt pentru care n-am ezitat să afirm: Statul român este un tâlhar aflat la cheremul altor tâlhari! Da, căci statul nu este o abstracţiune, ci o entitate ce-şi trage seva profilului din însuşirile politico-ideologice ale epocii în …

Continue reading »

George Petrovai – Balade

Balada fiinţării-n timp Motto: Înfipţi în timp, de timp striviţi, suntem ai timpului faliţi… (Timpul către om) Nu doar că m-ai măcelărit (trecut, prezent şi viitor), crezând c-aşa o să cunoşti

Continue reading »

Despre culţi, inculţi, semidocţi şi falşii culţi

Motto: Societăţile viitorului sau vor fi tot mai inculte sau nu vor mai fi deloc! Având de regulă un scop în sine, cugetarea filosofică (mă refer la adevărata filosofie, respectiv la cugetarea substanţială sau ezoterică, nicidecum la exoterismul cugetării aparenţiale, acea filosofare de doi bani care se practică pe toate drumurile), cugetarea filosofică, prin urmare, din …

Continue reading »

Egoismul – molia care roade rădăcinile umanului

Se spune că banii posedă forţa malefică a dezumanizării multora dintre aceia care-i deţin. Dar eu spun că nu banii au ceva aparte (în cazul de faţă satanic) faţă de alte bunuri create de om pentru trebuinţele sale, deoarece „magia” lor constă în încărcătura moral-emoţională conferită de utilizatori. La drept vorbind, cu rolul lor de …

Continue reading »

Ce lăsăm în urma noastră?

Cred că de la o anumită vârstă, să-i spunem vârsta maturităţii conştiente, fiecare dintre noi ar cam trebui să se întrebe ce lasă în urma lui dacă moartea vine pe neaşteptate. Cum, de altminteri, se întâmplă foarte des: Eşti deosebit de încântat că, vorba lui Topârceanu, te-ai reîntâlnit absolut din întâmplare cu o cunoştinţă apropiată …

Continue reading »

În toată istoria lor, românii au fost trădaţi, înşelaţi şi furaţi!

Încet-încet, în lumina logicii şi a bunului simţ ştiinţific, dar mai ales pe baza noilor descoperiri arheologice şi a dovezilor rătăcite sau poate că intenţionat dosite de răuvoitori prin cotloanele unor biblioteci, istoria se rescrie, adică îşi croieşte drumul drept şi neted al opiniilor unor specialişti de rang internaţional spre cugetele şi inimile însetaţilor de …

Continue reading »

George Petrovai – Infobaladă

Oricare om în felul lui vrea să citească-n viitor, deşi acest segment de timp este-ncifrat de Creator. Netaină-i numai pentru El, Cel care toate le-a făcut – fiind un permanent Prezent, El e la modul absolut!

Continue reading »

George Petrovai – Infobaladă

Oricare om în felul lui vrea să citească-n viitor, deşi acest segment de timp este-ncifrat de Creator. Netaină-i numai pentru El, Cel care toate le-a făcut – fiind un permanent Prezent, El e la modul absolut!

Continue reading »

George Petrovai – balade

Balada cruciadei à rebours Încreştinarea Europei a fost un colosal proces de seculare frământări pân’ la-ncheierea cu succes. Căci era vremea plămădirii a viitoarelor popoare – localnicii se-ncrucişau cu păgâneşti oşti migratoare,

Continue reading »

Despre iudeo-creştini, gnostici şi esenieni

Din capul locului fac precizarea că, deşi analizate în acelaşi text, cele trei orientări sau secte (anterioare creştinismului în faza de început, apoi contemporane cu creştinismul primitiv) trebuie privite diferenţiat atât prin rolul lor la constituirea primelor comunităţi creştine (esenienii), respectiv prin influenţa directă sau intermediată pe care au exercitat-o asupra creştinismului medieval (iudeo-creştinii şi …

Continue reading »

George Petrovai – Viitorul (Încotro mergem?)

Din cele mai vechi timpuri omul s-a arătat preocupat de „citirea” viitorului său, motiv pentru care în lumea antică a Orientului şi Occidentului erau consultate oracolele. Grecii antici, de pildă, aveau temple în care se păstrau oracolele, în oraşe precum Crotona, Delfi sau Teba. De o mare faimă se bucura oracolul din Delfi, mai exact …

Continue reading »

Epoca de aur a jigodismului

Poate că unii vor spune că lichelismul este termenul cel mai potrivit pentru ilustrarea stării de (ne)spirit a societăţii noastre. Mă rog, fiecare cu gusturile sale. Important este să vedem gunoiul (în ultimul timp nici măcar vârât sub preşul aparenţei democratice) şi să nu trecem pe lângă el ca şi cum n-ar fi. De ce …

Continue reading »

George Petrovai – Balada lucrului contrafăcut

Ai bolşevismului cobai am fost trecutul veac jumate şi încă n-am scăpat cu totul de-a testelor ferocitate. Dovadă Codexul de-acum ce-Alimentarius se cheamă (impus pentru-nceput la noi, pretinde sănătăţii vamă),

Continue reading »

“Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!” – cordonul ombilical al condiţiei umane

Trăim vremuri de amarnice încercări pentru întreaga omenire, vremurile neliniştii, dizarmoniei lăuntrice, impermanenţei, asimetriei, absurdului, violenţei şi intoleranţei, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea şi echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar …

Continue reading »

George Petrovai – scrieri

Relaţiile tot mai încordate dintre statul român postdecembrist şi cetăţeni Cea mai corectă, totodată cea mai încurajatoare imagine a statului zilelor noastre pentru cetăţenii săi este – potrivit definiţiei lui P.P.Negulescu din Problema ontologică („Statul nu este decât forma legiuită a vieţii în comun a oamenilor”) – una de natură să-i spunem panteistă: Statul nu este …

Continue reading »

Credinţa totală şi credinţa formală

Am intrat în ceea ce pentru noi, creştinii din emisfera nordică, poartă numele de Sărbători de Iarnă (6 decembrie-6 ianuarie) – suita sărbătorilor care debutează cu Sfântul Nicolae, continuă cu Naşterea Mântuitorului, Revelionul, Sfântul Vasile şi se încheie cu Boboteaza din 6 ianuarie. De fapt, nu doar un amestec de sacru şi profan (sărbători statornicite …

Continue reading »

Conţinutul fabulos al noţiunii omenesc (uman)

Deşi ambele noţiuni (omenesc şi uman) se referă la om şi însuşirile sale specifice, în ceea ce mă priveşte eu o prefer pe prima. Mai întâi pentru că se centrează explicit pe noţiunea “om” pe care, după îmbogăţire, o pune pregnant în evidenţă, apoi pentru faptul deloc neglijabil că în limba noastră nu doar că …

Continue reading »

Pe când un plan Valev în Uniunea Europeană?

Apărut în anul 1964, planul Valev (după numele iniţiatorului său, economistul sovietic Emil Borisovici Valev) urmărea specializarea economică a ţărilor comuniste din Europa printr-o diviziune a muncii decisă de moscoviţi şi apoi impusă tuturor sateliţilor europeni: URSS, Cehoslovacia şi Germania de Est, ţări mai avansate din punct de vedere industrial, urmau să se ocupe pe …

Continue reading »

România încă mai rezistă. Până când?

Deşi atât de capricioasă şi evazivă, îndeosebi atunci când este scrisă la comanda politicului, istoria României ne dovedeşte că din totdeauna locuitorii acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu au trebuit să facă faţă nenumăratelor răutăţi iscate şi aduse cu ei de năvălitori (romanii în Antichitate, popoarele migratoare la începutul Evului Mediu, iar în plin Ev Mediu …

Continue reading »

Aflarea în treabă, o constantă a majorităţii cărţilor lansate

Se ştie sau măcar se intuieşte că o carte scrisă cu talent şi simţire artistică, altfel spus o carte „conştientă” de valoarea sa cultural-intrinsecă, nu are nevoie de ieftina reclamă a lansării la apariţie, propriu zis nu are nevoie de niciun fel de reclamă, care – aidoma oricărui produs destinat consumului (alimente, cârpe, electrocasnice etc.) …

Continue reading »

Aparenţa democratică – preocuparea de căpetenie a politrucilor postdecembrişti

Cum spuneam şi altădată, politica în varianta postdecembristă a politrucianismului este cea mai rentabilă aflare în treabă la români. Nici o meserie, oricât ar fi de onorabilă şi bănoasă, nu se poate compara cu ea în ceea ce priveşte rapiditatea căpătuirii (sinecurişti, pupincurişti, teribilişti), pentru ca neam de neamul lor să nu mai ştie ce …

Continue reading »

George Petrovai – Tehnobaladă incomodă

Aţi ruginit la guvernare, bieţi politruci încumetriţi, şi forţa străzii nu mai vrea poporul să-l ocârmuiţi, ci vrea schimbare radicală, deşi esenţa-i taină mare. Tehnocraţia doar putea să pună forma în mişcare…

Continue reading »

George Petrovai: Baladă-bocet pentru ţară

Motto: Tare-i tristă maica ţară că-i mor fiii-n foc şi pară… Avem de toate şi n-avem din ce ne-a făcut Domnul parte – avem o ţară ca-n poveşti, de hoţi condusă ca la carte. (La noi se-adevereşte spusa cu tirania şi-anarhia: Şi sus, şi jos – ca-ntr-un coşmar – este la post ticăloşia!)

Continue reading »

George Petrovai – baladă

Balada unui Gabriel mişel Se moare-n România noastră, se moare cu şi fără de temei, îndeosebi neşansa când a vrut să fie guvernată de mişei. S-a tot murit de când ne ştim – şi sunt de-atuncea mii de ani – pe-aceste locuri jinduite de-atâţia feluriţi duşmani:

Continue reading »

George Petrovai – Balada sfertului de veac ratat

Că viaţa-i scurtă ştim şi noi, românii condamnaţi la somnolenţă prin vrerea unui orb destin şi-a ticăloşilor cu ştaif demenţă. Demenţa de-a fura cu sacii din tot mai firavul buget – un ritual atotpolitic ce-ngroapă ţara-ncet, încet.

Continue reading »

George Petrovai: Rasismul sau mult zgomot pentru nimic

Se face mult tam-tam pe marginea rasismului, xenofobiei şi antisemitismului (pe ici-pe colo, prin părţile esenţiale, şi pe marginea iredentismului), fapt pentru care, dintr-un exces de zel vecin cu neghiobia, patriotismul şi naţionalismul românesc, de pildă (nu şi american, german sau francez), sunt văzute cu ochi răi de făuritorii globalizării şi ai guvernului mondial. De …

Continue reading »

Pagina 5 din 10« Prima...34567...10...Ultima »